Una dintre devoţiunile cele mai preţuite în Biserica noastră este cea închinată Preasfintei Inimi a lui Isus. Mai ales în luna iunie, credincioşii îşi fixează, plini de încredere şi recunoştinţă, ochii minţii şi ai inimii spre Cristos, Mântuitorul nostru, care ne-a oferit şi continuă să ne ofere atâtea dovezi ale iubirii sale nemărginite faţă de noi, oamenii.
Din punct de vedere istoric, această devoţiune este strict legată de Sfânta Margareta Maria Alacoque (1647-1690). Acesteia, în timpul unui moment de rugăciune, i-a apărut Isus şi a îndemnat-o să-şi sprijine capul pe pieptul lui, asemenea apostolului Ioan la Cina cea de taină. De asemenea, i-a încredinţat şi nobila misiune de a vorbi oamenilor despre Inima sa înflăcărată de iubire faţă de toţi oamenii. Descoperind iubirea şi darurile Inimii Preasfinte a lui Isus, Sfânta Margareta avea să scrie unui preot iezuit: "Comorile de haruri şi binecuvântări pe care această Inimă Preasfântă le conţine sunt infinite. Nu cunosc nicio altă practică de devoţiune, în viaţa spirituală, care să fie mai eficientă şi mai capabilă să ridice un suflet, în scurt timp, la cea mai înaltă perfecţiune şi să-l facă să guste adevăratele bucurii care se găsesc în slujirea lui Isus Cristos".
A preţui şi a cinsti Preasfânta Inimă a lui Isus înseamnă a înţelege iubirea pe care Fiul lui Dumnezeu ne-a arătat-o, dându-şi viaţa pentru mântuirea noastră. Inima sa Preasfântă continuă să bată pentru fiecare dintre noi şi să ne cheme să-l urmăm cu credinţă, speranţă şi iubire pe drumul vieţii.
Ca în fiecare an, şi anul acesta, pe 16 iunie, în Solemnitatea Preasfintei Inimi a lui Isus, Sfânta Biserică ne îndeamnă să celebrăm şi Ziua Mondială de Rugăciune pentru Sfinţirea Preoţilor. Este vorba despre o iniţiativă a Sfântului Papă Ioan Paul al II-lea adresată tuturor creştinilor de a-i susţine pe preoţi cu rugăciunile lor, pentru ca aceştia să trăiască la înălţimea chemării lor.
Biserica, dieceza, comunităţile noastre au nevoie de preoţi devotaţi, decişi să-l urmeze şi să-l imite cu fidelitate pe Cristos. Chiar şi lumea de astăzi are nevoie de preoţi buni, capabili să aducă speranţă şi bucurie în inimile oamenilor. Credincioşii au nevoie de păstori care să-i înveţe şi să-i călăuzească spre o trăire tot mai autentică a evangheliei în viaţa de zi cu zi.
Da, dorim cu toţii ca preoţii să fie martori credibili care să ne stea alături şi să ne încurajeze mereu, mai ales în momentele dificile ale vieţii. Dar nu trebuie să uităm că preoţii sunt şi ei oameni care experimentează fragilitatea, limitele şi incapacităţile specifice naturii umane. Şi ei au nevoie de susţinerea şi rugăciunile credincioşilor. De multe ori, mai ales în mijlocul dificultăţilor pe care le traversăm în viaţă, îi căutăm pe preoţi şi le cerem să se roage pentru noi sau pentru cei dragi ai noştri, pentru ca Dumnezeu să-şi arate îndurarea şi să ne ajute. Dar acelaşi lucru suntem chemaţi să-l facem şi noi: să ne rugăm pentru preoţi, pentru ca Domnul să-i păstreze fideli misiunii primite şi să-i întărească în momentele de încercare.
Vă îndemn, aşadar, din toată inima să ne unim în rugăciune pentru ca Dumnezeu să continue să-şi arate grija şi iubirea faţă de poporul său prin preoţii săi, care să imite în viaţa lor calităţile Bunului Păstor.
+ Iosif Păuleţ, episcop de Iaşi