de pr. Cristian Diac

Aceste cuvinte sunt desprinse din discursul pe care Papa Francisc l-a ţinut pe 1 iunie 2019, la Iaşi, în faţa Palatului Culturii, înaintea unei mari adunări de credincioşi, umpluţi de entuziasmul credinţei şi de dorinţa de a-l saluta pe Sfântul Părinte, aflat în vizită apostolică în capitala istorică a României.

Cu siguranţă, această dată rămâne în memoria istorică a Diecezei de Iaşi cu însemnătatea ei unică şi irepetabilă. Rămâne, e voie să presupunem, între amintirile cele mai frumoase şi de neşters ale celor care au ocupat spaţiul atât de larg şi extins din faţa Palatului Culturii pentru a se ruga şi a ovaţiona, pentru a simţi vibraţiile credinţei creştine catolice.

Înainte de a fi în mijlocul nostru, al celor din Dieceza de Iaşi, Sfântul Părinte a salutat autorităţile, societatea civilă şi corpul diplomatic în Sala Unirii din Palatul Cotroceni de la Bucureşti, la 31 mai 2019; i-a întâlnit pe patriarhul Bisericii Ortodoxe Române şi pe membrii Sfântului Sinod; s-a rugat împreună cu cei adunaţi în Catedrala Mântuirii Neamului rugăciunea "Tatăl nostru", după ce a oferit o reflecţie asupra cuvintelor ei. În seara aceleiaşi zile, a celebrat Sfânta Liturghie în Catedrala "Sfântul Iosif" din Bucureşti. După această suită de evenimente şi întâlniri, s-a deplasat pe 1 iunie 2019 la sanctuarul marian de la Şumuleu-Ciuc pentru a oficia Sfânta Liturghie şi a-i saluta pe cei veniţi din acea parte a ţării, în special comunităţile de limbă maghiară.

Ca un atlet neobosit, sfidând numărul anilor de viaţă (82 împliniţi în 2019), Papa Francisc a ajuns în după-amiaza acelei binecuvântate zile de 1 iunie şi la Iaşi pentru "Întâlnirea mariană cu tinerii şi familiile". Totul era pregătit pentru o vizită de o anvergură incomparabilă: credincioşii, veniţi din toate parohiile, spaţiile, scena, corul, cântecele, rugăciunile etc. Ochii Sfântului Părinte i-au întâlnit, în primul rând, pe bătrânii şi bolnavii din catedrală, pe cei care, pe lângă bucuria credinţei, îi prezentau infirmităţile şi neputinţele lor. Lor le-a spus cu multă sensibilitate: "Vă mulţumesc vouă, dragi bolnavi, că suportaţi boala, oferind-o Domnului!".

O explozie de entuziasm s-a declanşat în mulţimea de oameni, când înaltul oaspete s-a făcut vizibil înaintea tuturor cu zâmbetul şi salutul pe care le împărţea. În sufletul său - avea să ne spună în mai multe rânduri - a rămas întipărită imaginea bătrânei care ţinea în braţele ei un prunc, pentru care cerea binecuvântare. Umanitatea cordială a Papei Francisc s-a văzut în gestul sărutării mâinilor Elisabetei, mamă a 11 copii, care, împreună cu soţul şi familia, reprezenta toate familiile rodnice şi purtătoare de credinţă.

În cuvintele unui tânăr, Sfântul Părinte a auzit preocupările tuturor tinerilor şi lor le-a spus atunci: "Nu suntem fiinţe goale, nici superficiale... Noi aparţinem unii altora, iar fericirea personală se realizează făcându-i fericiţi pe ceilalţi". Fiind Ziua Copilului, a cerut să ne rugăm pentru ei, ca să fie protejaţi de Fecioară "cu mantia sa". Cuvintele şi gesturile papei exprimau simplu şi magistral deopotrivă motoul vizitei sale apostolice la noi: "Să mergem împreună!". Cum e posibil acest lucru? Răspunde tot Sfântul Părinte: "Pentru a merge împreună acolo unde eşti, să nu uiţi de ceea ce ai învăţat în familie. Nu uita rădăcinile tale".

Caracterul eminamente marian al întâlnirii s-a făcut simţit îndeosebi în rugăciunea de încredinţare şi consacrare a tinerilor şi a familiilor diecezei înaintea icoanei Maicii Domnului de la Cacica.

Următoarea zi, 2 iunie 2019, a fost la Blaj pentru a celebra beatificarea celor şapte episcopi greco-catolici martiri. Însă nouă, celor din Dieceza de Iaşi, ne rămâne în suflet frumuseţea acelei întâlniri mariane. Ne mândrim că papa s-a simţi acasă la noi şi ne imprimăm în suflete exemplul său de credinţă, de umanitate şi simplitate, asumându-ne ca pe un testament cuvintele: "Să mergem împreună!".