de av. Mihaela Ciobanu

• D.M. (Iaşi). "În perioada 1985-2001, am lucrat la Fortus SA, în funcţia de rectificator, fiind reţinută în cartea de muncă grupa a II-a de muncă. Pentru perioada menţionată mi-a fost eliberată şi o adeverinţă de unitatea angajatoare prin care se reţine că am lucrat 100% în grupa a II-a de muncă, în condiţii toxice, fiind plătite către stat toate contribuţiile legale. În luna martie, am depus cererea de pensionare, dar prin decizia de pensionare se menţionează că nu va fi avută în vedere adeverinţa eliberată de angajator, considerându-se că am lucrat în condiţii normale de muncă. Ce pot face pentru a-mi fi recunoscută grupa a II-a de muncă?"

Potrivit art. 139 al. 1 din Legea 127/2019, decizia de pensionare emisă de Casa Judeţeană de Pensii Iaşi poate fi contestată în termen de 45 de zile de la data comunicării, la Tribunalul Iaşi, termenul urmând a fi calculat după data poştei înscrisă pe plic. În cazul în care decizia de pensionare nu este contestată în termenul legal, aceasta este definitivă, contestarea acesteia peste termenul prevăzut de lege fiind tardivă.

Prin contestaţia formulată împotriva deciziei de pensionare se va solicita anularea actului emis de Casa Judeţeană de Pensii şi obligarea acesteia să emită o altă decizie de pensionare prin care să fie obligată să fie valorificată şi adeverinţa care atestă că aţi lucrat în grupa a II-a de muncă şi nu în condiţii normale. Menţionăm că adeverinţa emisă de angajator trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute de art. 125 din HG nr. 257/2011 care prevede că: "Angajatorii sau orice alţi deţinători de arhive sunt direct răspunzători, în condiţiile legii, de legalitatea, exactitatea şi corectitudinea datelor, elementelor şi informaţiilor pe care le înscriu, în baza documentelor deţinute, în adeverinţele pe care le eliberează în vederea stabilirii, recalculării sau revizuirii drepturilor de pensie".

De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 126 al. 1 şi 6 din HG nr. 257/2011, adeverinţele prin care se atestă faptul că în anumite perioade, anterioare datei de 1 aprilie 2001, persoanele şi-au desfăşurat activitatea în locuri de muncă încadrate în grupele I şi/sau a II-a de muncă se întocmesc potrivit modelului prevăzut în anexa 14, numai pe baza documentelor verificabile aflate în evidenţele angajatorilor sau ale deţinătorilor legali de arhive. Pentru a putea fi valorificată, adeverinţa menţionată la al. 1 se completează în mod obligatoriu la toate rubricile prevăzute.

• Petru Frenţ (Corhana). Din copiile actelor pe care le-aţi comunicat pe adresa redacţiei rezultă că pe numele bunicului a fost eliberat un titlu de proprietate pentru suprafaţa de 2 ha şi 8.900 mp teren, din care 5.800 mp teren în intravilan. Din suprafaţa din intravilan a fost vândută suprafaţa de 900 mp pe care era amplasată casa bunicului, rămânând în indiviziune suprafaţa de 4.900 mp teren în locul denumit "Cioate". Pe o parte, din această suprafaţă de teren precizaţi că tatăl dv. A edificat între anii 1974 şi 1984 o casă de locuit, respectiv o bucătărie, bunuri care sunt, în prezent, în posesia dv. De asemenea, aţi mai comunicat un extras de pe o hotărâre judecătorească (probabil este o hotărâre şi ar fi fost corect să xeroxaţi tot dispozitivul hotărârii) din care rezultă că a fost atribuit moştenitorilor bunicului dv., adică şi tatălui dv., suprafaţa de teren înscrisă în titlul de proprietate, inclusiv o suprafaţă de 5.400 mp teren arabil situat în punctul numit "Cioate".

Faţă de actele comunicate de dv. Şi susţinerile din scrisoare, considerăm că în mod greşit a fost eliberat titlul de proprietate pe numele bunicului pentru suprafaţa pe care tatăl dv. A edificat casa, acesta trebuia eliberat pe numele proprietarului imobilului. Dar, în situaţia în care nu a cerut anularea titlului de proprietate şi s-a făcut un partaj succesoral, urmează să fie executată hotărârea, aşa cum a dispus instanţa de judecată. Probabil în dosarul din care aţi depus extrasul s-a efectuat şi o expertiză topometrică care a identificat terenurile şi a precizat atât categoria de folosinţă, cât şi suprafaţa reală măsurată. Dacă s-au strecurat erori în hotărâre, poate fi cerută o îndreptare eroare materială, în sensul că va fi trecut teren în intravilan, în loc de extravilan, cum s-a reţinut în hotărâre.

Dacă imobilul este edificat pe terenul înscris în titlul emis pe numele bunicului, singura soluţie este să faceţi partajul succesoral după acesta şi să cereţi să vă fie atribuită suprafaţa de 400 mp teren din sola 3, parcela 88/1. Pentru terenul deţinut în plus care nu este trecut în actul de proprietate, puteţi cere constatarea unui drept de proprietate prin uzucapiune.