Îţi încredinţăm, Preasfântă Fecioară Marie, mângâietoarea celor necăjiţi, pe toţi cei care suferă în trup sau în suflet împreună cu toţi lucrătorii din spitale şi cu toţi cei care se dedică în mod generos slujirii bolnavilor.
Către tine, Fecioară lauretană, ne îndreptăm încrezători privirea noastră.
Ţie, care eşti "viaţa, mângâierea şi speranţa noastră", îţi cerem harul de a şti să aşteptăm zorii venirii Fiului tău cu aceleaşi sentimente care vibrau în inima ta în timp ce aşteptai naşterea Fiului tău, Isus.
Ocrotirea ta să ne elibereze de pesimism, făcându-ne să întrevedem, în mijlocul umbrelor timpului nostru, trăsăturile luminoase ale prezenţei Domnului.
Duioşiei tale de mamă, Marie, îi încredinţăm lacrimile, suspinele şi speranţele celor bolnavi. Să coboare peste rănile lor balsamul mângâierii şi al speranţei. Durerea lor, unită cu a lui Isus, să se transforme în instrument de răscumpărare.
Exemplul tău să ne conducă şi să facă din existenţa noastră o laudă continuă adusă iubirii lui Dumnezeu.
Fă-ne atenţi faţă de nevoile celorlalţi, grijulii în a purta necazurile celor care suferă, capabili să-i însoţim pe cei care sunt singuri, ziditori ai speranţei acolo unde oamenii îşi trăiesc dramele lor.
În orice perioadă, veselă sau tristă, a vieţii noastre, cu afecţiune de mamă, arată-ni-l pe "Fiul tău, Isus, o, milostivă, o, blândă, o, dulce Fecioară Marie".
Sfântul Papă loan Paul al II-lea
(Benedictus. Rugăciunile familiei creştine, Ed. Sapientia, 2011, p. 550-551)
