A spune "da" lui Dumnezeu
de pr. Felix Roca
Un tânăr se ridică atunci când alege să-i spună "da" lui Dumnezeu. A spune "da" înseamnă a răspunde afirmativ, a exprima voinţa de a adera cu întreaga fiinţă la o idee, la un proiect, la o anumită realitate.
Viaţa noastră este o constelaţie de "da" şi "nu". Sunt printre primele silabe pe care le-am pronunţat, pe lângă gângurirea, în diferite modalităţi, a cuvintelor "mama" şi "tata". Pe măsură ce am crescut, "da" şi "nu" au devenit tot mai consistente, mai încărcate de semnificaţie şi de responsabilitate.
Înainte de orice răspuns al nostru, Dumnezeu este cel care mereu îşi afirmă "da"-ul său faţă de noi. Sfântul Paul spune: "Fiul lui Dumnezeu, Isus Cristos, care a fost predicat între voi, prin noi: de mine, de Silvan şi de Timotei, nu este da şi nu, ci în el este numai da. Într-adevăr, toate promisiunile lui Dumnezeu în el sunt da. De aceea, prin el rostim noi amin lui Dumnezeu, spre gloria sa" (2Cor 1,19-20). Dumnezeu este fidel alegerilor şi promisiunilor sale, nu îşi schimbă atitudinea sa faţă de noi, nu se răzgândeşte.
A avea o credinţă adevărată înseamnă a spune "da" lui Dumnezeu în orice situaţie, a lua orice hotărâre ţinând cont de legătura cu Dumnezeu. Pentru un tânăr înseamnă a considera propria viaţă ca o vocaţie, care cere un răspuns la chemarea lui Dumnezeu. Papa Francisc, în Mesajul pentru Ziua Mondială a Tineretului 2017, exprimă atât de bine acest dinamism al chemării şi al răspunsului afirmativ: "Conform Evangheliei după Sfântul Luca, după ce a primit vestea îngerului şi a răspuns «da»-ul său la chemarea de a deveni mamă a Mântuitorului, Maria se ridică şi merge în grabă ca s-o viziteze pe verişoara sa Elisabeta, care este în luna a şasea de sarcină (cf. 1,36.39). Maria este foarte tânără; ceea ce i-a fost vestit este un dar imens, dar comportă şi provocări foarte mari; Domnul a asigurat-o de prezenţa sa şi de sprijinul său, dar atâtea lucruri sunt încă întunecate în mintea şi în inima sa". Răspunsul dat lui Dumnezeu presupune a ieşi din propria comoditate, a dărui, a sluji. "Da"-ul spus lui Dumnezeu nu poate fi teoretic, ca o simplă declaraţie, ci cere să fie exprimat în acţiuni concrete care arată convingerea răspunsului. Continuă Sfântul Părinte: "Şi totuşi, Maria nu se închide în casă, nu se lasă paralizată de frică sau de orgoliu. Maria nu este tipul care pentru a se simţi bine are nevoie de un divan bun unde să stea comodă şi în siguranţă. Nu este o tânără-divan! (cf. Discurs la Veghe, Cracovia, 30 iulie 2016). Dacă este de folos un ajutor pentru bătrâna sa verişoară, ea nu întârzie şi porneşte imediat în călătorie."
Tânărul care se ridică şi îi spune "da" lui Dumnezeu este caracterizat de anumite valori. În primul rând, îşi trăieşte viaţa cu fidelitate. În numele alegerii făcute în mod liber ştie să renunţe la satisfacţiile imediate pentru a se bucura de prezenţa permanentă a lui Dumnezeu în viaţa sa. În al doilea rând, are o rezistenţă în faţa adversităţilor. Nici adulţilor şi nici tinerilor nu le este uşor să trăiască credinţa. De multe ori, tinerii se găsesc în ambiente care îi pot "sufoca", care le înăbuşă idealurile măreţe. Cel care îşi păstrează fidelitatea faţă de Dumnezeu este capabil să înfrunte dificultăţile care se ivesc în cale. Apoi, cel care s-a decis pentru Dumnezeu este convins că are o misiune de a schimba lumea, pentru că orice vocaţie este misiune. Şi, nu în ultimul rând, stabileşte relaţii autentice care presupun respect, încredere, dăruire.
Orice tânăr este chemat să-i spună lui Dumnezeu un astfel de "da" care să se concretizeze într-o viaţă autentică în căsătorie, preoţie sau într-o formă de consacrare călugărească.
