de pr. Iosif Dorcu
În partea de est a Poloniei, în Dieceza de Siedlce, la graniţa cu Belarus, se află unul dintre cele mai iubite sanctuare, Kodeń. Istoria sosirii icoanei Fecioarei Maria la Kodeń a fost descrisă de Zofia Kossak-Szczucka în cartea ei "Vinovăţia binecuvântată".
Ca să cunoaştem istoria acestui sanctuar trebuie să mergem până la Sfântul Grigore cel Mare. Fiind călugăr benedictin, Papa Pelagius al II-lea l-a trimis pe Grigore ca ambasador la curtea imperială din Constantinopol. Aici a găsit o statuie foarte frumoasă a Maicii Domnului pe care a adus-o la Roma. Un episcop de Sevilia, Leandru, în lupta sa cu arienii, i-a cerut papei statuia ca să o ducă în Spania. Totuşi, înainte de a o oferi, papa a rugat un călugăr englez, mare pictor, Augustin (viitorul arhiepiscop de Canterbury), să realizeze o icoană după această sculptură. Această icoană a rămas la Roma până în secolul al XVII-lea.
În jurul anului 1630, voievodul polonez Mikołaj Sapieha a contractat o boală care l-a lăsat aproape paralizat şi a promis să facă un pelerinaj la Roma în speranţa vindecării. Ajuns cu mare greutate la Roma, a primit invitaţia de a participa la o Liturghie celebrată de Papa Urban al VIII-lea în faţa icoanei Mariei, pictată de călugărul Augustin. În timpul acestei Liturghii, Mikołaj Sapieha s-a vindecat. Bucuros de vindecare, el se gândea cum ar putea duce această icoană în Polonia, să o pună în biserica familiei, care era în construcţie. I-a cerut-o papei, dar acesta a refuzat. El nu a renunţat şi chiar a săvârşit o fărădelege, doar pentru a o avea. A vorbit cu sacristanul papei şi i-a oferit 500 de ducaţi de aur. Sacristanul s-a lăsat înduplecat, i-a oferit icoana din capela papală, iar Mikołaj a fugit cu ea spre Kodeń. Papa, foarte înfuriat de acest furt, a trimis soldaţi să-l prindă, dar voievodul polonez, bun militar, nu a fost ajuns din urmă. El a ajuns cu icoana la Kodeń la 15 septembrie 1631. Pentru că biserica era încă neterminată, icoana a fost aşezată în capela castelului. Când biserica era aproape gata, Sapieha a aflat că a fost excomunicat de papa, care considerase furtul icoanei un sacrilegiu.
În anul 1636, Mikołaj Sapieha face un pelerinaj penitenţial la Roma pentru a i se ridica excomunicarea. Cu susţinerea nunţiului apostolic Mons. Onorato Visconti, a obţinut iertarea, iar ca mulţumire, el şi soţia au oferit pentru icoana din Kodeń "o coroană, un soare, luna şi stele, toate din aur, şi multe pietre preţioase". De la Roma el a adus multe relicve autentice, care se păstrează în vechea capelă de la Kodeń, printre care capul Sfântului Felix, papă martir.
Biserica a fost finalizată în anul 1709, odată cu înălţarea turnului. Un urmaş al lui Mikołaj a cerut papei o scrisoare prin care să fie aprobată încoronarea icoanei, celebrare care a avut loc la 15 august 1723. Sanctuarul a fost transformat de ţarul Rusiei în 1864 în catedrală ortodoxă, iar icoana transferată la Częstochowa. În anul 1927, icoana este transportată spre Kodeń cu mare solemnitate, dar episcopul Henryk PrzeĽdziecki a dorit ca ea să fie dusă şi la catedrala din Varşovia şi în alte dieceze. Tot el a încredinţat grija sanctuarului Misionarilor Oblaţi ai Mariei.
În 1973, Papa Paul al VI-lea, prin documentul "Tum Romani Pontifices", ridica sanctuarul la rangul de basilica minor.
În luna august 2023, Papa Francisc va binecuvânta noile coroane şi l-a delegat pe cardinalul Stanisław Dziwisz ca reprezentant al său pentru celebrările a trei sute de ani de la încoronarea icoanei. Coroanele au fost realizate de artistul polonez Dariusz Drapikowski. Coroana Mariei include şi o piatră din Grota Naşterii Domnului din Betleem, iar coroana lui Cristos include o piatră de pe Golgota.
