Dieta mediatică
de pr. Felix Roca
Începerea anului şcolar scoate în evidenţă într-o manieră diferită raportul copiilor, adolescenţilor şi tinerilor cu ambientul digital prin intermediul noilor tehnologii.
Dacă perioada vacanţei a fost "ideală" pentru a petrece mai mult timp în faţa smartphone-ului, a tabletei sau a computerului, programul impus de responsabilităţile şcolare "afectează" interacţiunea cu toate aceste tehnologii. Pe de altă parte, tocmai unele teme de studiu presupun folosirea internetului. Aşadar, justa măsură a folosirii instrumentelor şi a ambientelor digitale rămâne o serioasă provocare, semn că sunt necesare o serie de hotărâri care să prevină aspectele dăunătoare.
În fiecare zi consumăm o cantitate semnificativă de conţinut media. Folosim computerul pentru a lucra sau a studia, televizorul pentru a vedea filme, smartphone-ul pentru a vorbi cu alţii, pentru a naviga pe internet sau pe reţelele sociale. Pentru ca acest consum media să fie echilibrat şi sănătos este necesară o dietă mediatică. Nu este o glumă! În 1995, Enrico Menduni, un profesor al Universităţii din Siena, a făcut un experiment care prevedea ca locuitorii din Abbadia San Salvatore, o localitate din regiunea Sienei, să înregistreze cât timp petreceau în faţa televizorului şi ce programe urmăreau. Întocmai ca în dietele alimentare, fiecărui program îi era asociat un număr de calorii, fiind prevăzut un număr maxim de calorii în fiecare zi. În urma acestui experiment, Serge Tisseron, psihiatru şi psihanalist francez, a inventat termenul de "dietă mediatică" în vederea unei reflecţii asupra timpului, modului şi locurilor în care utilizăm mass-media.
Comportamentul părinţilor în ceea ce priveşte dispozitivele digitale ar trebui să fie adaptat la vârsta copiilor, aşa cum se întâmplă cu mâncarea. Astfel, aşa cum unei mame sau unui tată nu i-ar trece prin cap să îi dea unui nou-născut o friptură, la fel nu ar trebui să îi pună în mână prea repede o tabletă. Autorul consideră că educaţia oferită de părinţi în privinţa aceasta nu ar trebui să însemne a-i ţine departe pe copii de dispozitivele digitale sau a-i controla excesiv, ci a-i învăţa, în mod progresiv, să se apere singuri de riscuri şi să se orienteze bine în multitudinea de posibilităţi pe care le oferă lumea digitală.
Fără îndoială, de o "dietă mediatică" au nevoie şi tinerii, şi adulţii. Pentru a urma o astfel de dietă echilibrată şi sănătoasă pot fi întreprinse următoarele acţiuni. În primul rând, impunerea unor limite în ceea ce priveşte timpul petrecut pe telefon, internet sau reţelele sociale. Dacă din 24 de ore, zece sunt petrecute cu ochii în ecrane, evident că nu este un lucru sănătos. În al doilea rând, este important să se facă alegeri sănătoase în ceea ce priveşte calitatea conţinutului consumat. Universul mass-media este inepuizabil, însă nu tot ce găsim în această galaxie ne face bine. Sfântul Apostol Paul spune: "Toate îmi sunt permise, dar nu toate îmi sunt de folos. Toate îmi sunt permise, dar nu mă voi lăsa stăpânit de nimic" (1Cor 6,12). Ne poate ajuta şi concentrarea asupra aspectelor de interes pentru a nu ajunge să navigăm în derivă într-un ocean imens fără a şti în ce direcţie vrem să mergem. Este ceea ce se întâmplă de multe ori atunci când deschidem un TikTok: urmează un altul şi un altul, fără să mai ştim de unde am pornit şi ce anume am căutat, astfel încât ne lăsăm "posedaţi" de "fascinaţia" mediului digital. Şi, nu în ultimul rând, aspectul relaţionării ne poate fi de ajutor să înţelegem care este influenţa ambientului digital asupra relaţiilor noastre sociale. Dacă "ispita" ecranelor ne domină şi nu reuşim să ne bucurăm de familia şi prietenii noştri, atunci înseamnă că o schimbare se impune pentru o viaţă sănătoasă.
