• Iuliana (e-mail). "Doresc să vă împărtăşesc bucuria mea din ziua de duminică, 25 septembrie, când am participat la Sfânta Liturghie de deschidere a anului pastoral, oficiată în Catedrala «Sfânta Fecioară Maria, Regină» din Iaşi. A trebuit să ajungem la Iaşi pentru că fiica noastră este studentă în anul I şi ne-am hotărât, împreună cu soţul, să o ajutăm să-şi ducă bagajele. Când am intrat în oraş, prima dată am căutat catedrala, pentru că o văzusem de multe ori pe internet, dar niciodată în realitate. Am avut mari emoţii când am păşit în ea. Se recita rugăciunea Sfântului Rozariu şi, în tăcere, am căutat şi noi o bancă în care să ne aşezăm toţi trei. Mi-am dat seama că este o Liturghie specială, deoarece la intrare era o măsuţă pregătită cu oferirea darurilor, dar nu ştiam despre ce este vorba. Corul a început să cânte şi mai mulţi preoţi, împreună cu episcopii, au înaintat în procesiune spre altar. La începutul celebrării, pr. paroh şi decan, Daniel Iacobuţ, a prezentat pe scurt dublul motiv al sărbătorii şi intenţia de rugăciune de la Sfânta Liturghie: la nivel diecezan, începe un nou an pastoral, iar la nivel parohial, crearea noului consiliu pastoral şi economic. PS Iosif, în cadrul predicii, după ce ne-a îndemnat să nu fim ca omul bogat din evanghelia citită în acea zi, ne-a explicat mai amănunţit intenţia Bisericii locale cu privire la acest an pastoral care, de fapt, va fi pentru următorii trei ani 2022-2025. Multe dintre cele expuse nu le-am înţeles, dar cred că am ieşit din biserică un alt om. Îmi doresc din tot sufletul să mă implic mai mult în viaţa Bisericii, a parohiei din care fac parte. Înainte de a mă căsători, am făcut parte din grupul Scout, apoi, mai târziu, din grupul de adulţi al Acţiunii Catolice şi nu a fost foarte greu. Cu timpul, am cam abandonat toate activităţile parohiale, motivând că am familie, copii, serviciu etc. Sper ca Duhul Sfânt, sub oblăduirea căruia a fost aşezat acest frumos proiect, să mă inspire sau să ne inspire pe noi toţi, inclusiv pe pr. paroh din parohia din care fac parte, şi să aducem o îmbunătăţire şi o însufleţire a parohiei şi, de ce nu, a diecezei."
Mărturia dv. poate folosi şi altora. Am redat-o pentru a fi citită de cât mai mulţi. Exemplul de credinţă pe care generaţiile viitoare, şi nu numai, îl aşteaptă de la noi trebuie să plece din inimi dăruite dezinteresat. Mărturia nu ar fi valabilă şi nici de ajutor dacă nu suntem exemplu bun pentru ceilalţi. Ne dorim ca hotărârea pe care aţi luat-o atunci când aţi ieşit din biserică să fie una fructuoasă şi să nu uitaţi de îndemnul PS Păuleţ, că în toate activităţile pastorale trebuie implicaţi şi cei din jurul nostru, adică "să mergem împreună". Însoţim această iniţiativă cu rugăciunile noastre şi îl rugăm pe Duhul Sfânt să ne inspire pentru ca prin tot ceea ce realizăm să-i aducem slavă şi preamărire lui Dumnezeu.
• Eduard (jud. Bacău). "Sper să nu deranjez pe nimeni cu acest mesaj, dar îmi doresc să rezolv o problemă pe care eu o consider destul de gravă. Vi s-a întâmplat ca atunci când vă rugaţi, gândurile să vă fie în altă parte? Eu, oricât m-aş strădui, nu reuşesc să fiu cu gândul la rugăciune. În timpul vacanţei (sunt în clasa a XII-a), am fost aproape zilnic la biserică şi în unele zile am citit şi lectura, am cântat psalmul, dar parcă tot nu se vede niciun rezultat, nu simt nimic, nu-l simt pe Dumnezeu aproape de mine. Parcă şi cei din jur mă evită. Mama este o femeie foarte evlavioasă şi i-am spus şi ei ceea ce simt. Mi-a spus să mă încredinţez Maicii Domnului şi că toţi aceia care se roagă Sfântul Rozariu în luna octombrie vor primi haruri speciale de la Dumnezeu prin mijlocirea Sfintei Fecioare Maria."
Sunteţi pe drumul cel bun. Vârsta pe care o aveţi este a întrebărilor; căutând răspunsuri, demostrează că vreţi să vă consolidaţi credinţa. Un scriitor francez, Georges Bernanos, spunea că "dorinţa de a te ruga este deja rugăciune". Pentru oameni, comunicarea unuia cu altul este importantă. Atunci când cineva are un prieten cu care nu stă de vorbă cu el decât foarte rar, prietenia însăşi este pusă în pericol. Aşa stau lucrurile şi în plan spiritual. Se ajunge în felul acesta la rugăciune. Cunoscând mai mult despre Dumnezeu, cine este el şi ce a făcut pentru noi, vă va îndrepta spre o rugăciune reală care să fie dialog cu Dumnezeu. Suntem în luna octombrie. Meditaţi mai mult, atunci când vă rugaţi Rozariu, la ceea ce a făcut Cristos pentru noi. Descoperiţi singur marea iubire a lui, faptul că el este prietenul adevărat care vă vrea binele şi îndreptaţi-vă spre el cu toată viaţa dv., mulţumindu-i. Staţi de vorbă cu el, împărtăşindu-i bucuriile şi necazurile. Şi aceasta este o rugăciune! Vor dispărea în mare parte gândurile străine. Atunci veţi înţelege mult mai uşor că pentru a avea prieteni trebuie să faceţi dv. primul pas aşa cum a făcut Isus, adică să daţi fără a aştepta nimic, să ajutaţi fără să aşteptaţi să fiţi ajutat, să comunicaţi cu ei fără să aşteptaţi ca ei să vă răspundă în vreun fel, să lăsaţi ca egoismul să fie înlocuit de altruism. Abia atunci prietenii adevăraţi vor apărea şi nu veţi mai simţi că ceilalţi vă evită. Succes!