de av. Mihaela Ciobanu

• I. Nechifor (Iaşi). "În anul 2020 am depus la Judecătoria Iaşi o cerere de partaj judiciar, iar primul termen de judecată a fost stabilit după şase luni. Care este circuitul unei cereri de chemare în judecată?"

Potrivit Codului de procedură civilă, pentru apărarea drepturilor şi intereselor sale, orice persoană se poate adresa instanţei de judecată prin depunerea unei cereri la instanţa competentă. Procesul începe prin înregistrarea cererii la instanţă, iar cel care formulează cererea de chemare în judecată se numeşte reclamant, iar cel chemat în judecată se numeşte pârât.

Conform art. 199 din Codul de procedură civilă, cererea de chemare în judecată, depusă personal sau prin reprezentant, sosită prin poştă, curier, fax sau scanată şi transmisă prin poştă electronică, ori prin înscris în formă electronică, se înregistrează şi primeşte data certă prin aplicarea ştampilei de intrare. După înregistrare, cererea şi înscrisurile care o însoţesc, la care sunt ataşate, când este cazul, dovezile privind modul în care acestea au fost transmise către instanţă, se predau preşedintelui instanţei sau persoanei desemnate de acesta, care va lua de îndată măsuri în vederea stabilirii în mod aleatoriu a completului de judecată, potrivit legii.

Completul căruia i-a fost repartizată aleatoriu cererea verifică dacă aceasta este de competenţa sa şi dacă îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 194 din Codul de procedură civilă. Când cererea nu îndeplineşte aceste cerinţe, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu menţiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă acele completări sau modificările dispuse, sub sancţiunea anulării cererii. Dacă obligaţiile privind completarea sau modificarea cererii nu sunt îndeplinite în termenul prevăzut la alin. (2), prin încheiere, dată în camera de consiliu, se dispune anularea cererii.

Potrivit art. 194 din Codul de procedură civilă, cererea trebuie să cuprindă următoarele menţiuni:

a) numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, pentru persoane juridice, denumirea şi sediul lor;

b) numele, prenumele şi calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia şi sediul profesional;

c) obiectul cererii şi valoarea lui, după preţuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum şi modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare;

d) arătarea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază cererea;

e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere.

Cererea de chemare în judecată se va depune în număr suficient de exemplare pentru fiecare parte din proces, iar în cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxei de timbru se ataşează în original cererii.

În baza art. 201 din Codul de procedură civilă, dacă judecătorul constată că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru cererea de chemare în judecată, dispune comunicarea acesteia către pârât, punându-i-se în vedere că are obligaţia de a depune întâmpinare în termen de 25 de zile de la comunicarea cererii. După depunerea întâmpinării, aceasta se comunică reclamantului, care este obligat să depună răspuns la întâmpinare în termen de 10 zile de la comunicare. Pârâtul va lua cunoştinţă de răspunsul la întâmpinare de la dosarul cauzei.

În termen de trei zile de la data depunerii răspunsului la întâmpinare judecătorul fixează prin rezoluţie primul termen de judecată, care va fi de cel mult 60 de zile de la data rezoluţiei, dispunând citarea părţilor.

În cazul în care pârâtul nu a depus întâmpinare în termenul prevăzut la alin. (1) sau, după caz, reclamantul nu a comunicat răspuns la întâmpinare în termenul prevăzut la alin. (2), la data expirării termenului corespunzător judecătorul fixează prin rezoluţie primul termen de judecată, care va fi de cel mult 60 de zile de la data rezoluţiei, dispunând citarea părţilor.

În cazul în care pârâtul domiciliază în străinătate, judecătorul va fixa un termen mai îndelungat, rezonabil, în raport cu împrejurările cauzei.

Acesta este circuitul unei cereri de chemare în judecată, precum şi termenele prevăzute de lege, dar în practică aceste termene nu sunt respectate întotdeauna, astfel că primul termen de judecată poate fi acordat şi după 8-9 luni de zile, mai ales în dosarele cu multe părţi sau cu părţi ce au domiciliu în străinătate.