de av. Mihaela Ciobanu

• E. Pop (Iaşi). "Sunt proprietara unei suprafeţe de teren situată în extravilanul unei localităţi din judeţul Iaşi. Întrucât eu locuiesc în oraş, am convenit cu un vecin să lucreze şi terenul meu în schimbul unei cote-părţi din produsele agricole obţinute de pe teren. În acest an, fără acordul meu şi fără a exista vreun contract de arendă, o societate agricolă a intrat şi pe terenul meu, l-a însămânţat şi refuză eliberarea lui până la ridicarea recoltei. Cum trebuie să procedez pentru a intra în posesia terenului?"

Potrivit art. 563 din Codul civil, "proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o altă persoană care îl deţine fără drept. El are, de asemenea, dreptul la despăgubiri, dacă este cazul", iar potrivit art. 566 din acelaşi cod, "pârâtul va fi obligat la restituirea bunului sau la despăgubiri dacă bunul a pierit din culpa sa ori a fost înstrăinat. În aceleaşi condiţii, pârâtul va fi obligat la restituirea productelor sau a contravalorii acestora. În toate cazurile, despăgubirile vor fi evaluate în raport cu momentul restituirii".

Având în vedere dispoziţiile legale enunţate mai sus, în cazul în care societatea agricolă refuză să vă elibereze terenul pe care l-a ocupat fără voia dv., aveţi posibilitatea de a-l chema în judecată pentru a vă lăsa terenul liber şi pentru a vă plăti contravaloarea recoltei pe care nu aţi obţinut-o de pe teren pe perioada în care nu aţi folosit bunul. Acţiunea se depune la instanţa în raza căreia se află terenul, iar susţinerile dv. din cererea de chemare în judecată trebuie dovedite cu acte, martori, expertiză topometrică şi expertiză de evaluare a despăgubirilor pe care le pretindeţi pentru contravaloarea recoltei pe care nu aţi obţinut-o de pe teren. În funcţie de poziţia procesuală a societăţii care vă ocupă terenul, puteţi limita probatoriu doar la probele prin care să dovediţi aspectele asupra cărora societatea nu a fost de acord.

• Ilie G. (com. Bârnova, jud. Iaşi). "Deţin o proprietate în comuna Bârnova şi de aproximativ un an am un conflict cu un vecin din cauza copacilor pe care i-a plantat foarte aproape de gardul ce desparte cele două proprietăţi. Din cauza arborilor de pe proprietatea vecinului, sub terenul umbrit nu pot cultiva nimic, iar ramurile acestora s-au întins pe acoperiş. La ce distanţă de proprietatea mea trebuiau să fie plantaţi arborii?"

Conform art. 613 din Codul civil, "În lipsa unor dispoziţii cuprinse în lege, regulamentul de urbanism sau a obiceiului locului, arborii trebuie sădiţi la o distanţă de cel puţin 2 metri de linia de hotar, cu excepţia acelora mai mici de 2 metri, a plantaţiilor şi a gardurilor vii.

În caz de nerespectare a distanţei, proprietarul vecin este îndreptăţit să ceară scoaterea ori, după caz, tăierea, la înălţimea cuvenită, a arborilor, plantaţiilor ori a gardurilor vii, pe cheltuiala proprietarului fondului pe care acestea sunt ridicate.

Proprietarul fondului peste care se întind rădăcinile sau ramurile arborilor aparţinând proprietarului vecin are dreptul de a le tăia, precum şi dreptul de a păstra fructele căzute în mod natural pe fondul său".

Raportat la aceste dispoziţii legale, puteţi să solicitaţi vecinului scoaterea sau tăierea arborilor care au fost plantaţi cu nerespectarea legii sau puteţi tăia crengile care ajung pe terenul proprietatea dv. şi pe acoperiş.

• I. Blaj (Huşi). "Bunica a decedat anul trecut, iar aceasta a avut o suprafaţă de teren care urmează să fie împărţită celor trei copii. Unul dintre unchii mei a decedat, iar acesta are patru copii care pretind să primească fiecare bunuri în mod egal cu tatăl meu. Cum se vor împărţi bunurile din punct de vedere legal?"

Bunurile rămase după bunica dv. vor fi împărţite în mod egal la cei trei copii, fiecare având o cotă de 1/3 din moştenire. Verişorii dv., copiii unchiului decedat, vor veni la moştenire în locul tatălui lor, prin reprezentare succesorală, şi vor culege împreună cota de 1/3 cuvenită tatălui lor.