de pr. Iosif Dorcu
În Muntenegru, Marea Adriatică creează, în regiunea Kotor, un golf printre munţi, dând chiar impresia unor întinse lacuri. Într-un asemenea "lac" al golfului, la Perast, există două insule. Una dintre ele, numită Sfântul Gheorghe, este naturală, însă a doua, Gospa od S·krpjela, Insula Sfânta Fecioară de pe Stânci, a fost creată artificial, din vase scufundate încărcate cu pietre.
Insula s-a format începând cu secolul al XV-lea, la poalele muntelui Ilija şi măsoară azi 3.030 m2. Aici se poate vedea astăzi Biserica "Gospa od ©krpjela" ("Sfânta Fecioară Maria de pe Stânci"). Pe insula Sfântul Gheorghe există o mănăstire benedictină din secolul al XII-lea.
Istoria acestui sanctuar începe la 22 iulie 1452 când doi fraţi pescari din familia Morteąići din Perast au găsit pe malul apei o icoană a Fecioarei Maria cu Pruncul. Au dus icoana acasă, însă în dimineaţa zilei următoare au văzut că aceasta dispăruse. Au găsit-o pe malul apei. Ei au interpretat această revenire a icoanei ca o dorinţă a Fecioarei Maria de a rămâne pentru totdeauna lângă apă şi au promis că vor construi acolo o biserică dedicată Fecioarei Maria, patroana marinarilor şi pescarilor.
În largul apei, oamenii din Perast au realizat o mică insulă, cărând piatră de pe mal, iar în centrul insulei s-a construit o primă capelă. Imediat a apărut o tradiţie interesantă, numită "Fasinada", care durează până în zilele noastre: în fiecare an, la 22 iulie, multe ambarcaţiuni, pline cu pietre şi legate între ele pentru a merge în ordine, creează o procesiune şi toţi cei care merg la sanctuar aduc pietre pentru a mări insula. Urmează apoi recitarea Rozariului şi Sfânta Liturghie. Uneori se organizează fie un concert, fie o expoziţie. De asemenea, e interesant că aici nu vin doar catolici, ci chiar şi musulmani sau atei, pentru a admira frumuseţea locului şi a icoanei miraculoase.
În sanctuar, care impresionează prin mulţimea de opere baroce, pot fi admirate 68 de picturi ale lui Tripo Kokolja, celebru artist din Perast. De asemenea, merită atenţie icoana realizată de Jacinta Kunic din Perast. Aşteptându-şi soţul marinar, plecat în călătorie, ea a brodat o imagine a Maicii Domnului folosind doar fir de aur şi argint, introducând în lucrare şi fire din propriul păr. I-au trebuit 25 de ani să o termine, iar la final a devenit oarbă. Merită atenţie altarul realizat în marmură în anul 1796 de către artistul genovez Antonio Kapelano, iar deasupra altarului icoana miraculoasă, realizată în secolul al XV-lea de Lovro Dobričević. La altarul din partea stângă, iese în evidenţă icoana Sfântului Roca, operă a artistului italian Giambattista Tiepolo. Se mai pot vedea peste 2.000 de plăci de argint, oferite ca mulţumire, mai ales de către marinari, pentru harurile primite, aici fiind cea mai mare colecţie de acest gen din lume.
Biserica de astăzi, dedicată Adormirii Maicii Domnului, datează din anul 1666, deoarece cea anterioară a fost distrusă de un cutremur.
Turnul cilindric, unic în felul său, a avut şi rol de apărare. Mai mult, pe această insulă, la umbra sanctuarului, s-au încheiat multe tratate de pace. De aceea, s-a construit o "sală a împăcării": multe persoane, pentru a nu mai apela la un tribunal din Veneţia, veneau pentru împăcare aici. Între anii 1420-1797, insula şi satul Perast făceau parte din Republica Veneţiană.
Insula a fost declarată valoare de patrimoniu UNESCO în luna octombrie 1979.
