de pr. Iosif Dorcu
Pe o colină, în partea estică a capitalei statului centro-american Honduras, Tegucigalpa, se află sanctuarul Suyapa. Se afirmă că este cea mai înaltă construcţie catolică din Honduras şi cea mai încăpătoare din America Centrală.
Istoria sanctuarului debutează la începutul lunii februarie a anului 1747 când un ţăran, Alejandro Colindres, a descoperit statuia venerată aici. Soţia acestuia l-a rugat să meargă împreună cu băiatul său de opt ani să cureţe un ogor undeva pe colina Piliguín, lângă Tegucigalpa. La întoarcere spre casă, i-a surprins noaptea pe drum şi au decis să doarmă undeva pe câmp. La un moment dat, tatăl a avut dureri mari la o coastă. Uitându-se mai atent, şi-a dat seama că s-a culcat pe un obiect, dar, fiind întuneric, nu se putea deduce ce este. Abia dimineaţa şi-a dat seama că era o statuetă a Fecioarei Maria. A luat-o şi, acasă, a dat-o soţiei sale, care imediat a realizat un mic altar din lemn unde cunoştinţe şi prieteni ai familiei veneau să se roage.
Statuia este sculptată în lemn de cedru, înaltă de 6,5 cm şi pare a fi opera unui sculptor debutant. Are capul oval, părul coboară peste umeri, iar mâinile sunt împreunate ca pentru rugăciune. Este fixată în faţa unui panou ornat cu raze de lumină şi îmbrăcată cu o haină de mătase argintată.
Primele documente care descriu descoperirea statuii specifică faptul că Alejandro ar fi vrut iniţial să o arunce, dar a observat că emana un parfum cu totul special.
Statuia a rămas pe acel altar al familiei Colindres timp de 21 de ani, până în anul 1768, când a avut loc primul mare miracol şi a început să fie din ce în ce mai căutată de credincioşi. Se spune că José Zelaya Midence avea dureri insuportabile din cauza unor calculi renali, dar acesta i-a eliminat şi s-a vindecat în momentul în care statuia a fost adusă în casa sa. În urma acestei prime minuni, familia Colindres a început să colecteze fonduri pentru construirea unei capele, lucrarea fiind terminată în anul 1780.
Sfânta Fecioară de Suyapa a fost declarată patroana Hondurasului, în anul 1925, de către Papa Pius al XII-lea. În 1943, Mons. Emilio Morales Roque, episcopul de Tegucigalpa, decide construirea unui nou sanctuar pentru Fecioara de Suyapa, mai ales că statuia fusese furată din capelă de către o persoană bolnavă psihic în anul 1936.
O familie înstărită, Zúniga Inestroza, a donat un teren pentru acest proiect şi lucrările au putut începe în anul 1950, dar concret piatra de temelie s-a pus în anul marian 1954 de către episcopul José de la Cruz Turcios y Barahona. Astfel începeau lucrările celei mai mari biserici din America Centrală. Când s-au încheiat primele lucrări, statuia a fost aşezată în sanctuar, iar în 1969 Fecioara de Suyapa a fost numită "căpitan al forţelor armate ale Hondurasului".
În ziua de 8 martie 1983, Papa Ioan Paul al II-lea a celebrat o Liturghie în faţa acestei sfinte patroane a ţării.
Zece ani mai târziu, în 1993, sărbătoarea sanctuarului Suyapa din 3 februarie a fost declarată sărbătoare naţională, iar inaugurarea oficială a avut loc în 2005.
Stilul construcţiei este modern, cu două turnuri de 43 m înălţime. În interior are formă de cruce latină de dimensiuni impresionante, putând adăposti 10.000 de persoane. Atenţie merită şi vitraliile, care reprezintă diferite scene biblice.
La 9 septembrie 2015, Papa Francisc a declarat sanctuarul basilica minor.
Deoarece în anul 1986 statuia a fost furată pentru a doua oară, s-a înfiinţat un grup de bărbaţi numit "Ordinul Cavalerilor de Suyapa" care păzesc mereu statuia, iar dacă aceasta este purtată în altă biserică în procesiune, ei o însoţesc mereu.
