de pr. Iosif Dorcu

Pe malul Oceanului Atlantic, la doar 60 km de Bordeaux (Franţa), se află bazilica dedicată Sfintei Fecioare Maria de la Arcachon, cu o istorie de 500 de ani.

Thomas Illyricus (originar din Dalmaţia), un predicator itinerant, supranumit "vestitorul cuvântului lui Dumnezeu", după ce a predicat în Italia şi Spania, se refugiază pe malul oceanului. În anul 1519, în timp ce se ruga, s-a iscat dintr-odată o furtună puternică, iar el a observat două corăbii care erau în pericol să se afunde în bancurile de nisip. Atunci a trasat cu degetul semnul crucii pe nisip şi a început să se roage pentru marinarii aflaţi în pericol. Imediat vântul şi valurile s-au liniştit, iar corăbiile au putut ieşi din nou în larg. După ce s-a rugat, privind puţin mai departe, a zărit o statuie a Fecioarei Maria, realizată din alabastru, adusă de valuri pe plajă.

Ajutat de locuitorii din zonă, Thomas, pentru a adăposti şi cinsti cum se cuvine statuia, a construit o capelă din lemn, dar la 16 ianuarie 1624 a fost distrusă de o furtună. A doua bisericuţă a fost acoperită de nisip în 1721. În anul următor, se construieşte o biserică în stil baroc, pe un teren mai înalt, cam la 500 m distanţă de cele anterioare, şi este cunoscută azi sub numele de "Capela marinarilor". Aici vin marinarii ca să mulţumească pentru momentele de cumpănă peste care au trecut în mod miraculos. Aşa se explică mulţimea de ex-voto-uri depuse aici, cel mai vechi fiind datat în anul 1770.

În timpul Revoluţiei Franceze, capela nu a fost numaidecât afectată, doar câteva piese de mobilier şi diferite ornamente fiind vândute. Statuia a fost protejată de către Garda Naţională. În data de 6 ianuarie 1986, un incendiu distruge capela, însă statuia rămâne intactă. În sărbătoarea Bunei-Vestiri a anului 1987, ziua sărbătorii sanctuarului, capela este restaurată şi adusă la forma iniţială din 1723.

Era un obicei ca în faţa capelei marinarii să sune sirena sau de trei ori din corn la plecarea în larg, pentru a cere ajutorul Maicii Domnului pe timpul călătoriei. Astăzi, capela este un loc ideal de reculegere şi de rugăciune pentru mulţi pelerini. Impresionează şi istoria credinţei şi a evlaviei marinarilor, care aveau mare încredere în Fecioara Maria de la Arcachon.

Parohia Arcachon a fost înfiinţată în anul 1854, iar doi ani mai târziu s-a pus piatra fundamentală a sanctuarului de azi. În realizarea acestui edificiu un mare merit l-a avut primul paroh al acestei comunităţi, François Xavier Mouls. Prima Liturghie în acest sanctuar s-a celebrat în anul 1861. În anul următor, Papa Pius al IX-lea aprobă încoronarea statuii miraculoase de la Arcachon, iar Papa Pius al XII-lea ridică sanctuarul la rangul de basilica minor.

Se poate spune că oraşul de azi, Arcachon, îşi datorează existenţa acestui sanctuar şi statuii de aici, pentru că în anul 1957, când s-a celebrat centenarul înfiinţării oraşului, a fost aleasă această deviză: Heri solitudo, hodie civitas ("Ieri singurătate, astăzi un oraş").

Sanctuarul este construit cam la 200 de metri distanţă de ocean şi măsoară 50 de metri lungime, existând un acces direct de la capela marinarilor spre bazilică. În interior merită atenţie o frescă de mari dimensiuni, care reprezintă momentul încoronării statuii Maicii Domnului de către cardinalul François Donnet, arhiepiscop de Bordeaux.

Din faţa sanctuarului, privind spre ocean, se poate admira Crucea marinarilor, instalată pentru prima dată în anul 1902. A fost distrusă de mai multe ori, dar de fiecare dată a fost restaurată. Iniţial, începând cu anul 1722, a fost o cruce simplă de lemn.