de pr. Petru Ciobanu
Continuând seria figurilor ilustre care au activat în Basarabia interbelică în comunităţile catolice care făceau parte atunci din Dieceza de Iaşi, ne oprim asupra figurii episcopului Walther Kampe.
Walther Kampe s-a născut la 31 mai 1909 în Wiesbaden (Germania), din părinţii Otto Kampe, care venea dintr-o familie profund credincioasă, şi Lina Blach, o convertită la catolicism. Prima sa vizită în Basarabia, în comunităţile catolice germane, a efectuat-o în anul 1932, când, fiind încă seminarist, a fost la Crasna, Emmental (în prezent Pervomaisc, raionul Căuşeni), Balmaz şi Larga. A doua oară a vizitat Basarabia în anul 1934. Referitor la cea de-a doua vizită, scria în memoriile sale: "Nu mi-am închipuit niciodată ce importanţă va avea pentru mine şi pentru viitorul meu această vizită". A fost hirotonit preot la 8 decembrie 1934, în Biserica "Sfânta Maria" din Limburg-am-Lahn, care aparţinea Societăţii Apostolatului Catolic, a doua zi, la 9 decembrie, celebrând prima sa Sfântă Liturghie în localitatea natală, în Biserica "Sfântul Bonifaciu". Primii săi ani de preoţie, mai exact între 1935 şi 1940, i-a petrecut în Basarabia, ca paroh de Emmental. Sosirea sa în Basarabia a întâmpinat unele dificultăţi cauzate de autorităţile locale, care, se pare, refuzau să-i elibereze permisul de şedere chiar şi după un an de activitate la Emmental. Problema, după cum îl asigura pr. Nicolae Szczurek pe episcopul Mihai Robu la 13 martie 1936, era pe cale de rezolvare, prefectura, având avizul ministerului, urmând să-i acorde pr. Walther Kampe dreptul de şedere în Basarabia.
Ca paroh de Emmental, s-a dedicat trup şi suflet ducerii la bun sfârşit a construirii bisericii din localitate, a cărei piatră de temelie a fost pusă de episcopul Alexandru Theodor Cisar la 12 iulie 1924. La 22 septembrie 1937, pr. Walther Kampe îl anunţa pe episcopul Mihai Robu că până la mijlocul lunii octombrie se prevede ca lucrările să fie terminate, propunând ca la sfârşitul aceleiaşi luni să aibă loc consacrarea bisericii. După două zile, la 24 septembrie 1937, pr. Walther Kampe îi scria episcopului de Iaşi, rugându-l ca, "dacă nu poate fi consacrată biserica, altarul cel puţin să fie consacrat", pentru a putea fi celebrată pe el Sfânta Liturghie. Îi cerea, de asemenea, să aleagă o zi dintre cele două pe care le propunea - marţi sau miercuri, 26-27 octombrie -, pentru că duminica preoţii sunt prinşi cu slujbele în parohii. În vederea consacrării, Kampe avea de gând să organizeze şi trei zile de misiuni populare pentru enoriaşii săi. Sfântul lăcaş a fost consacrat la 27 octombrie 1937, pr. Walther Kampe văzându-şi astfel încununate eforturile depuse timp de trei ani pentru desăvârşirea acestuia. La 7 martie 1938, asemenea celorlalţi preoţi, şi pr. Walther Kampe a semnat jurământul de fidelitate faţă de regele Carol al II-lea, Constituţie şi legile ţării.
În anul primei ocupaţii a spaţiului dintre Prut şi Nistru de către sovietici, pr. Walther s-a retras la Sibiu, fiind arestat în anul 1944 de noile autorităţi române, trei ani petrecându-i în închisoare, fiind eliberat în anul 1947. După eliberare până în anul 1952 a activat în Germania, la Frankfurt. Aici a şi primit vestea din partea nunţiului apostolic, în secret, a numirii sale ca episcop auxiliar de Limburg an der Lahn, fiind consacrat duminică, 7 decembrie 1952, în domul din Limburg, consacratorul principal fiind episcopul de Mainz, Albert Stohr, co-consacratori fiind episcopul de Fulda, Johann Baptist Dietz, şi episcopul de Limburg an der Lahn, Wilhelm Kempf. Ca episcop, a participat la Conciliul Vatican II, fiind purtătorul de cuvânt al episcopilor germani în faţa presei. Între 1981 şi 1985, a fost preşedintele Mişcării Pax Christi din Germania. A devenit episcop emerit începând cu 31 mai 1984. A decedat la 22 aprilie 1998.
