A fi mic mai înseamnă să nu îţi atribui virtuţile pe care le practici şi să te crezi capabil de ceva, ci să recunoşti că bunul Dumnezeu pune acest tezaur în mâna copilaşului său ca să se folosească de el când are nevoie, dar totdeauna tezaurul este al bunului Dumnezeu. În sfârşit, înseamnă că nu te descurajezi din cauza greşelilor pe care le ai, deoarece copiii cad deseori, dar sunt prea mici ca să se lovească grav (DE 6.8.8, în C. Tonnelier, Trăirea zilnică a evangheliei împreună cu Sfânta Tereza a Pruncului Isus, Ed. Presa Bună, p. 388).