Aceste cuvinte, luate din cartea profetului Isaia, unul dintre marii profeţi ai Vechiului Testament, exprimă dorinţa arzătoare a patriarhilor şi profeţilor pentru venirea lui Mesia pe pământ. Rorate caeli desuper! "Picuraţi, cerurilor, de sus şi norii să plouă dreptatea; să se deschidă pământul, ca să rodească mântuirea şi să facă să răsară totodată dreptatea! Eu sunt Domnul care le creez" (Is 45,8).
Această dorinţă răsună din nou la începutul unui nou an liturgic, marcat de nesiguranţă şi suferinţă. Este o situaţie care continuă să ne invite la prudenţă şi ne cere să ne asumăm noi angajamente, atât la nivel personal, cât şi comunitar. Totodată, este o nouă oportunitate pe care ne-o oferă Dumnezeu, aceea de a înainta cu perseverenţă pe drumul credinţei, mergând împreună pe calea speranţei şi a iubirii.
Dorinţa patriarhilor şi a profeţilor a fost împlinită la Crăciun, atunci când Fiul lui Dumnezeu, întrupat de la Duhul Sfânt în sânul Fecioarei Maria din Nazaret, s-a născut la Betleem într-un grajd sărac. Crăciunul este o sărbătoare foarte importantă, îndrăgită de toţi. Dovadă avem şi în faptul că Biserica, în ritul latin, ne cheamă anual, în Advent (începutul anului liturgic, corespunzător Postului Mic, al Crăciunului, la creştinii orientali), să retrăim în spirit de credinţă aşteptarea acestei sărbători. Ea ne pune la dispoziţie o mulţime de texte biblice, rugăciuni şi cântece, menite să suscite în noi dorinţa arzătoare după Mesia: să vină la noi, pentru că avem nevoie de el, viaţa fără el este lipsită de sens, este searbădă. El dă culoare şi sens vieţii noastre, el este unicul nostru Mântuitor.
Iată, spre exemplu, titlul câtorva cântece de Advent din colecţia de cântece bisericeşti "Magnificat": Dorit Mesie, vino!, Vino, speranţa oamenilor!, Să mergem înaintea celui care va fi mântuirea noastră!, Vino, Doamne, nu întârzia!, Vino, Emanuel!, Fecioarei îngerul i-a zis, Ridicaţi-vă ochii spre ceruri!, Voi ceruri vă-nduraţi etc.
Să profităm de timpul pe care ni-l dă Dumnezeu în acest Advent pentru a ne pregăti aşa cum se cuvine pentru marea sărbătoare a Crăciunului. Atenţie! Să nu cădem în greşeala multora care reduc pregătirea pentru Crăciun doar la lucrurile exterioare: brazi împodobiţi, lumini multicolore, hrană bogată, îmbrăcăminte nouă, concerte de colinde etc. Accentul să cadă pe aspectul interior: mai multe rugăciuni, mai multe fapte de caritate, lecturi biblice, meditaţii, un suflet purificat printr-o spovadă bună, o inimă caldă şi deschisă, care să fie ca o iesle plăcută în care să se nască Pruncul Isus, care să ne copleşească mereu cu harurile sale.
Urez tuturor credincioşilor un Advent rodnic şi binecuvântat şi un Crăciun plin cu prezenţa Celui care vine la noi!
+ Iosif Păuleţ, episcop de Iaşi
