de pr. Cristian Diac

Ce farmec poartă cu sine cuprinsul acelei nopţi din istorie când dintr-o Fecioară a venit la noi Isus! În încăperea unui grajd, în împrejurări sărace, alege să se nască pentru noi Fiul lui Dumnezeu...

O seamă de contradicţii umplu tabloul acestei unice şi irepetabile nopţi: Cuvântul se naşte în tăcere, Lumina vine în întuneric, Bogăţia se îmbracă în sărăcie, Divinul se învăluie în uman, Atotputernicia se manifestă în neputinţă, Slava cerească ia înfăţişarea unui grajd. Ce să înţelegem din Dumnezeu? De ce se comportă aşa cu Fiul său? Cum este el din "fire"? Cum să ne purtăm cu el? Ce să facem cu Isus?

Dumnezeu pare să aibă o preferinţă pentru tot ce e simplu. Nu-i plac împrejurările luxuriante. Nu se complică, când e vorba de noi, cu scenarii abstracte. Merge chiar până la limita credibilului, aşa încât mulţi, tot mai mulţi chiar, nu cred că putea să exagereze într-atât încât să aleagă un grajd pentru primele lui clipe pământeşti, că nu putea fi acolo, în braţele Mariei, chiar Cel de o fire, de o esenţă, de o dumnezeire cu unicul şi singurul Dumnezeu. Oricât de greu ne vine uneori să acceptăm, e totuşi adevărat că Dumnezeu aşa a vrut să vină la noi în Isus. Aşa şi nu altfel! Se potriveşte atât de bine cu simplitatea lui copleşitoare, cu iubirea lui caldă, umană, paşnică şi nemăsurabilă!

De aceea, în noaptea de Crăciun, în auzul cântecelor, în mirajul luminiţelor multicolore, să retrezim în noi simţirile pe care le-am avut în copilărie. E şansa noastră de a trăi în simplitate Crăciunul. O simplitate inofensivă, generoasă, ornată cu recapitulări de trăiri de altădată. Cu ea păşim candid spre ieslea Pruncului, fără aşteptări inadecvate, fără să-l ofensăm sau să-l obosim cu griji exclusiv pământeşti. În ea îşi va găsi loc Isus Cristos, cu tot ce are pentru noi din cerul lui divin...

Să mergem spre ieslea lui Isus! Văzându-ne, ne va zâmbi şi nouă blând. Cum să nu ne facem timp pentru un asemenea drum!? Atâţia îl vor pe lângă noi. Vom fi mulţi la cea mai frumoasă întâlnire de Crăciun. Noaptea naşterii lui Isus... Ce noapte între nopţi! Îmi doresc să ne meargă la suflet, să n-o uităm niciodată!