Constrânşi să fugă, asemenea lui Isus Cristos
O preocupare vie şi constantă a Bisericii a fost grija faţă de migranţi şi refugiaţi. De aceea, în anul 1914 este propusă pentru prima dată celebrarea unei Zile Mondiale a Migrantului şi Refugiatului.
Anul acesta, la 27 septembrie, va fi celebrată cea de-a 106-a ediţie. Este o zi de rugăciune şi de solidaritate pentru toate acele persoane care au trebuit să-şi părăsească ţara, pământul şi casa.
Papa Francisc şi-a dorit ca mesajul de anul acesta să fie dedicat "dramei evacuaţilor interni". "Evacuaţii interni" sau "strămutaţii interni" sunt acele persoane care, din cauza conflictelor sau sărăciei, trebuie să fugă din propria casă, să se mute într-un alt loc, rămânând totuşi în aceeaşi ţară. La nivel mondial au existat şi există foarte mulţi evacuaţi interni. În Asia, Africa şi America Latină, milioane de oameni lasă anual în urmă case, pământuri, rude şi tot ceea ce au.
Drama acestora, spunea Sfântul Părinte, este "adesea invizibilă" pentru că lumea actuală nu mai are timp să asculte şi să înţeleagă durerea pe care aceşti oameni o simt când trebuie să părăsească locul natal din cauza foametei sau a războiului. Mesajul de anul acesta invită la conştientizarea acestor drame în contextul actual. COVID-19 a accentuat criza umanitară, a blocat iniţiative şi ajutoare internaţionale, făcând uneori imposibilă salvarea unor vieţi omeneşti lovite nu de pandemie, ci de foamete.
Biserica este invitată să arate acestor oameni că nu i-a uitat; este chemată să se roage pentru ei, să le întindă o mână de ajutor, să arate că, apropiindu-se de ei, au şansa de a-l întâlni pe Isus Cristos care fuge în Egipt - aşa cum spunea Papa Francisc - "cu hainele rupte, cu picioarele murdare, cu chipul schimonosit, trupul rănit, incapabil să vorbească limba noastră".
Patru verbe marcau mesajul din anul 2018: a primi, a proteja, a promova şi a integra. La acestea - spune papa în mesajul de anul acesta - "aş vrea să adaug şase perechi de verbe care corespund unor acţiuni foarte concrete, strânse între ele într-o relaţie de cauză-efect". Pentru o societate mai sănătoasă şi o integrare mai bună a migranţilor şi refugiaţilor, oamenii trebuie: 1) Să cunoască pentru a înţelege - nu pot fi înţeleşi oamenii, nici drama lor, dacă nu sunt ascultate şi cunoscute poveştile vieţii lor; 2) Să se apropie pentru a ajuta - dacă oamenii nu se apropie, dacă din frică şi prejudecată ei nu micşorează distanţa dintre ei, nimeni nu poate ajuta pe nimeni; 3) Să asculte pentru a se împăca - lumea de astăzi vorbeşte şi trimite foarte multe mesaje pe reţelele de socializare, dar nu mai ascultă, iar acolo unde nu există ascultare, nu poate exista înţelegere, nici iertare, nici iubire; 4) Să împartă pentru a creşte - omul actual vrea să deţină cât mai multe resurse, să se descurce singur, uitând că nimeni nu poate supravieţui singur, nimeni nu se poate mântui singur; 5) Să implice pentru a promova - în dorinţa de "a face", oamenii uită să descopere, să admire şi să promoveze capacităţile celorlalţi; 6) Să colaboreze pentru a construi - a construi Împărăţia lui Dumnezeu, ca orice alt lucru, este o angajare comună.
Milioane de familii şi oameni trăiesc drama de a fi "constrânşi să fugă, asemenea lui Isus Cristos", depinde de noi dacă îi vom uita, abandona, marginaliza, refuza sau ne vom ruga pentru ei, îi vom primi, îi vom ajuta. Acesta este scopul Zilei Mondiale a Migrantului şi Refugiatului.
