După ritmul odihnitor al verii, luna septembrie este caracterizată de reluarea din plin a activităţilor, începerea şcolii pentru mediul preuniversitar şi munca de organizare a perioadei ce urmează.

Timpurile pe care le trăim sunt o adevărată provocare pentru întreaga societate şi pentru Biserică. Într-un astfel de context, pot servi ca inspiraţie cuvintele venerabilei Madeleine Delbrel: "Dacă suntem chemaţi să simplificăm ceea ce pare complicat, nu suntem niciodată chemaţi să complicăm ceea ce este simplu". În acelaşi sens se exprima şi Winston Churchill: "Pesimistul vede dificultăţi în orice oportunitate. Optimistul găseşte oportunităţi în orice dificultate".

Pentru că luna septembrie înseamnă tocmai a porni din nou la drum sau a porni la un nou drum, am ales să ne oprim asupra numărului 143 din Christus vivit, care constituie un adevărat "recital" de încurajări şi îndemnuri din partea Papei Francisc, adresate tinerilor pentru a-i motiva să nu stea pe margine, să nu înceteze să se simtă protagonişti şi să nu delege altora misiunea de a schimba lumea după inima lui Cristos. Sfântul Părinte, pentru care "tinereţea este un timp binecuvântat pentru tânăr şi o binecuvântare pentru Biserică şi pentru lume", îndeamnă cu insistenţă: "Tinerilor, nu renunţaţi la ceea ce este mai bun din tinereţea voastră, nu priviţi viaţa de la balcon! Nu confundaţi fericirea cu o canapea şi nu petreceţi toată viaţa voastră în faţa unui ecran". Sunt cuvinte pe care Papa Francisc le-a pronunţat la Ziua Mondială a Tineretului de la Rio de Janeiro şi de la Cracovia pentru a-i conştientiza pe tineri că au o mare misiune în Biserică şi în lume. Tinereţea, luminată şi transformată de vestea cea bună a lui Cristos, nu este atât o laudă, cât mai degrabă un dar al lui Dumnezeu care nu trebuie să fie irosit, ci primit cu recunoştinţă şi trăit în plinătate.

Făcând apel la energia şi entuziasmul ce caracterizează viaţa tinerilor, Papa Francisc recurge la o imagine care are menirea de a-i pune în gardă pe tineri în faţa pericolului unei indiferenţe care le poate "paraliza" viaţa: "Nu vă reduceţi la spectacolul trist al unui vehicul abandonat! Nu fiţi automobile parcate, mai degrabă lăsaţi să îmbobocească visurile şi luaţi decizii! Riscaţi, chiar dacă veţi greşi! Faceţi-vă auziţi!" Visurile, deciziile, riscurile etc. sunt semne care arată că un tânăr este "viu", că nu a abdicat, că nu a renunţat să fie o binecuvântare pentru lume.

Primele cuvinte ale Sfântului Părinte din exortaţia apostolică Christus vivit sunt: "Cristos trăieşte. [...] El trăieşte şi te vrea viu!" Este un adevăr asupra căruia insistă şi la numărul 143: "Alungaţi fricile care vă paralizează, pentru a nu deveni tineri mumificaţi. Vă rog, nu ieşiţi la pensie înainte de vreme". Pentru Papa Francisc, a trăi cu adevărat înseamnă să ai în vedere ceea ce este mai bun în viaţă, iar cel care împlineşte viaţa fiecărui tânăr, al fiecărui om este Isus Cristos!

* * *

Pentru tineri:

- În organizarea ta pentru următoarea perioadă, caută să identifici modalităţile prin care poţi să te faci util în parohie şi în comunitate!

- Dacă nu faci parte dintr-o asociaţie bisericească, încearcă să cunoşti pe cele care sunt la îndemână şi să devii membru activ!

- Pe lângă responsabilităţile tale de şcoală sau de serviciu, dă timp şi voluntariatului!

Pentru comunităţi:

- În organizarea activităţilor din comunitate, consultaţi-i şi pe tineri şi daţi valoare propunerilor lor!

- Nu urmăriţi logica "să facem ceva pentru tineri", ci mai degrabă acţionaţi împreună cu tinerii!

- Identificaţi împreună cu tinerii modalităţi de reconectare a acestora la comunitate pentru a reduce la minim efectele distanţării fizice!