În Exortaţia apostolică postsinodală "Christus vivit", papa Francisc le vorbeşte tinerilor, le "aminteşte unele convingeri ale credinţei noastre şi, în acelaşi timp, încurajează la creşterea în sfinţenie şi în angajare pentru propria vocaţie".

Sfântul Părinte se adresează însă întregii Biserici, păstorilor şi credincioşilor, deoarece "reflecţia despre tineri şi pentru tineri ne interpelează şi ne stimulează pe noi toţi".

Înainte de a se adresa tinerilor, Biserica are datoria de a-şi păstra prospeţimea dorită de Cristos. A fi tineri nu este o chestiune doar de vârstă, ci este o stare a inimii. Aşadar, spune papa Francisc, o instituţie precum Biserica "se poate reînnoi şi deveni din nou tânără în diferite faze ale istoriei sale foarte lungi". La numărul 35 din exortaţia apostolică se citeşte un îndemn hotărât: "Să-i cerem Domnului să elibereze Biserica de cei care vor s-o îmbătrânească, s-o fixeze în trecut, s-o frâneze, s-o facă imobilă". Însă ancorarea în trecut nu este singura ispită a Bisericii. Se face prezent şi riscul "de a crede că este tânără pentru că acceptă tot ceea ce lumea îi oferă, considerând că este reînnoită pentru că îşi dă deoparte mesajul şi se comportă ca toţi ceilalţi". Dimpotrivă, Biserica este cu adevărat tânără atunci când este fidelă lui Cristos, când este ea însăşi, când primeşte "forţa mereu nouă a cuvântului lui Dumnezeu, a Euharistiei, a prezenţei lui Cristos şi a forţei Duhului său în fiecare zi". Biserica îşi păstrează tinereţea atunci când este atentă să se întoarcă mereu la izvorul său, la Cristos.

Noi toţi care facem parte din Biserică, mai tineri sau cu mai multă experienţă de viaţă, avem misiunea de a susţine această tinereţe a Bisericii având curajul de a fi diferiţi de modelele pe care le perpetuează lumea, de a manifesta "alte visuri pe care această lume nu le oferă, de a mărturisi frumuseţea generozităţii, a slujirii, a curăţiei, a tăriei, a iertării, a fidelităţii faţă de propria vocaţie, a rugăciunii, a luptei pentru dreptate şi binele comun, a iubirii faţă de săraci, a prieteniei sociale".

În tumultul acestei lumi, Biserica nu este ferită de ispita de a-şi pierde entuziasmul. Poate să cadă în această ispită, spune papa Francisc, atunci când "nu mai ascultă chemarea Domnului la riscul credinţei de a da totul fără a măsura pericolele, şi caută din nou false siguranţe lumeşti". Sfântul Părinte este convins că "tocmai tinerii sunt cei care o pot ajuta să rămână tânără, să nu cadă în corupţie, să nu se oprească, să nu se mândrească, să nu se transforme într-o sectă, să fie mai săracă şi capabilă de mărturie, să fie aproape de cei din urmă şi de cei rebutaţi, să lupte pentru dreptate, să se lase interpelată cu umilinţă". Tinerii pot păstra strălucirea Bisericii dacă stimulează "capacitatea de a se bucura pentru ceea ce începe, de a se dărui fără întoarcere, de a se reînnoi şi de a reporni pentru noi cuceriri".

* * *

Pentru tineri:
• Biserica nu este o instituţie compusă doar din papa şi episcopi. Şi tu faci parte din ea!
• Prin binele pe care îl realizezi, faci ca Biserica să strălucească în această lume; prin omisiunile tale şi prin mărturia negativă, faci ca ea să fie umbrită.
• Iubeşte comunitatea parohială din care faci parte, deoarece este parte din Biserica lui Cristos!

Pentru comunităţi:
• Toţi suntem chemaţi să luptăm împotriva a tot ceea ce "îmbătrâneşte" Biserica şi o fixează în trecut.
• Înainte de a reproşa tinerilor că se îndepărtează de Biserică, să ne întrebăm dacă ne îngrijim suficient să păstrăm "prospeţimea" Bisericii dorită de Cristos.
• Ne putem lăsa "contaminaţi" de entuziasmul tinerilor şi de dorinţa lor de noutate.