de pr. Petru Ciobanu

O altă figură importantă de preot care, în perioada interbelică, s-a îngrijit de catolicii din Basarabia a fost părintele Mathias Szydagis, născut la 26 noiembrie 1865 în Lituania.

În anul 1892 a absolvit Seminarul Teologic din oraşul Saratov, unde se afla sediul central al Diecezei de Tiraspol. A fost hirotonit preot în anul 1893 în acelaşi oraş, prin impunerea mâinilor episcopului Anton Zerr (1889-1902). Începând cu anul 1893 şi până în anul 1905 a activat la Simferopol, în Crimeea, de unde a fost transferat ca paroh în Basarabia, la Bălţi, la 19 august 1905, îndeplinindu-şi această misiune pe parcursul a 31 de ani.

La 23 septembrie 1921, el a fost cel care l-a întâmpinat pe episcopul Alexandru Theodor Cisar în cadrul vizitei acestuia la Bălţi pentru a lua în posesie şi această parohie alipită recent Diecezei de Iaşi, semnând, alături de alţi membri ai comunităţii, procesul-verbal de predare-primire a parohiei. Peste doi ani, la 7 septembrie 1923, părintele Mathias Szydagis a avut bucuria să-l primească pentru a doua oară pe episcopul Cisar la Bălţi, unde a fost celebrată o Liturghie pontificală şi au fost miruite 122 de persoane. Şi a doua zi a fost celebrată o Liturghie pontificală, iar numărul celor care au primit Mirul s-a ridicat la 353 de persoane. La 28 iunie 1928, a venit rândul episcopului Mihai Robu să fie primit la Bălţi de părintele Szydagis. A doua zi, în solemnitatea Sfinţilor Apostoli Petru şi Paul, la Liturghia pontificală celebrată de episcopul Robu, au fost miruite 330 de persoane. Persoană realistă, la 17 septembrie 1934 parohul de Bălţi propunea ca vizita lui Mihai Robu, prevăzută pentru luna următoare, să fie amânată pentru primăvară, dacă se dorea să aducă roadele scontate.

În raportul său din anul 1928, episcopul Mihai Robu îl caracteriza în felul următor: "Misiunea şi-o îndeplineşte în mod lăudabil; când totuşi nu este tare din cauza sănătăţii, filialele aflate departe de oraşul Bălţi (30-40 km) rar îl văd pe păstor". Acesta s-a remarcat ca fiind "integru în moravuri, pios", un om căruia îi plăcea bucuria, odată ce era indulgent cu distracţiile.

Înaintat deja în vârstă şi bolnav - ceea ce-l împiedica să se ocupe cum se cuvinte de credincioşii catolici răspândiţi prin tot nordul Basarabiei -, părintele Mathias Szydagis i-a cerut de mai multe ori Mons. Marcu Glaser, decanul de Basarabia, să intervină pe lângă provincialul franciscan pentru ca părintele Hyacint Bock să-şi continue misiunea de vicar la Bălţi.

Pe lângă grija spirituală pe care o purta pentru credincioşii parohiei şi ai filialelor, s-a preocupat şi de bunăstarea materială a comunităţii, în anul 1935 cumpărând "în deplina, veşnica şi irevocabila proprietate" o casă cu acareturi şi un teren de pământ, toate fiind ale Parohiei "Adormirea Maicii Domnului" din Bălţi. De asemenea, s-a preocupat şi de asigurarea bisericii parohiale cu toate lucrurile necesare pentru o celebrare demnă a cultului divin, dovadă fiind inventarul parohiei.

Ca răspuns la iniţiativa episcopului Mihai Robu de a se opune legalizării avortului în România, la 12 martie 1936, părintele Mathias Szydagis trimitea la Episcopia de Iaşi o scrisoare cu o listă de semnături, prin care credincioşii din Bălţi se pronunţau împotriva avortului. Nu mai mică a fost şi susţinerea personală a Seminarului din Iaşi, contribuind, în două rânduri, cu suma totală de 10.100 lei.

A fost paroh de Bălţi până în anul 1936, când s-a pensionat, rămânând totuşi să colaboreze în parohie. A murit la 23 septembrie 1941, Liturghia de înmormântare fiind oficiată de episcopul de Iaşi şi de un sobor de preoţi, la Bălţi, înmormântat fiind în cimitirul din localitate.