În luna octombrie, Sfântul Părinte ne îndeamnă să acordăm o atenţie specială misiunilor. Cu siguranţă, primul gând ne poartă către misiunile din Africa. Nu e uşor să trăieşti într-o lume complet diferită şi să încerci să vorbeşti despre Isus unor persoane care au trăit într-un mediu complet diferit şi poate au o mentalitate diametral opusă faţă de ceea ce promovează creştinismul. Însă nu suntem cu toţii chemaţi să plecăm peste hotare, în locuri necunoscute.
Pentru noi, cei "rămaşi acasă", misiunea capătă o altă dimensiune. Aceea de a-l descoperi pe Dumnezeu în viaţa de zi cu zi. De a-l face cunoscut celorlalţi, dând valoare fiecărei secunde pe care o trăim. Suntem misionari dacă putem aprecia minunea fiecărei zile, chiar şi în momentele de rutină, indiferent de vârstă sau statutul social.
E uman să avem momente de plictiseală, nemulţumire sau obişnuinţă, însă o parte din vocaţia de misionar constă şi în a fi capabili să vedem extraordinarul în lucrurile mărunte ce ne înconjoară şi să reuşim să îi ajutăm, pentru început, pe cei mai apropiaţi nouă să guste din mulţumirea şi împlinirea simplităţii.
