Vârsta copilăriei predispune organismul firav la numeroase afecţiuni, cele mai multe dintre acestea fiind contagioase - adică se transmit de la o persoană la alta. Numeroase organizaţii internaţionale guvernamentale şi nonguvernamentale au luptat de-a lungul timpului şi luptă în continuare să găsească soluţii pentru eradicarea lor. Pentru a sublinia gravitatea acestor boli şi importanţa vaccinurilor, mi se pare potrivită comparaţia din campania provaccinare pe care o face Ministerului Sănătăţii: "Toate războaiele din secolul trecut au luat aproape 200 de milioane de vieţi - o nimica toată" comparativ cu decesele cauzate de boli precum "variola, poliomielita, tusea convulsivă, tetanosul şi rujeola [care] au luat cam 600 de milioane de vieţi. Însă vaccinurile au învins toate aceste boli mortale. Şi tot mai multe vieţi vor fi salvate, dacă ne vaccinăm".
Rujeola (denumită şi pojar) este o infecţie determinată de virusul cu acelaşi nume, extrem de contagioasă, care afectează în special copiii (dar şi alte persoane nevaccinate sau cu imunitatea compromisă) şi care în zonele temperate apare cu precădere iarna târziu şi primăvara.
Ceea ce o face să fie extrem de contagioasă este transmiterea pe calea aerului - direct sau prin "transfer". În momentul în care tuşeşte sau strănută, persoana infectată elimină în aer picături de secreţii încărcate cu virus. Ulterior, aceste picături pot fi inspirate odată cu aerul de către persoanele din jur - astfel se transmite în mod direct. O altă posibilitate de pătrundere în organism este prin "transfer": picăturile ajung pe diferite suprafeţe, omul atinge cu mâna suprafeţele respective, apoi atinge cu aceeaşi mână ochii, nasul sau gura. Virusul supravieţuieşte în aer în aceste picături până la două ore. Odată ajuns pe mucoasa căilor respiratorii, pătrunde în celulele de la suprafaţă. În interiorul celulei se multiplică, apoi iese pentru a infecta alte celule. În următoarele zile reuşeşte să se răspândească din plămâni în tot organismul, ajungând în special la nivelul intestinelor şi al creierului.
Infecţia are patru faze: 1. Incubaţia - fază fără manifestări, care durează până la 10-14 zile din momentul în care virusul ajunge în corp. 2. Prodromul - în următoarele trei zile, când apar manifestările clinice: febră mare (40 grade C), tuse, conjunctivită (inflamarea mucoasei ochilor - vizibilă printr-o culoare roşie intensă a acesteia), coriză (inflamarea mucoasei nazale - manifestată prin eliminare de secreţii clare, apoase), enantem (erupţie punctiformă pe mucoasa obrajilor, în dreptul măselelor, de culoare albăstrui-cenuşie - petele Koplik). 3. Exantemul - erupţie pe piele, sub formă de pete roşietice, care se albesc la presiune şi care ulterior vor conflua; începe la nivelul feţei şi se extinde spre mâini şi picioare, iar ulterior va dispărea prin detaşarea unor mici scuame. 4. Recuperarea - durează circa 10-14 zile după apariţia erupţiei cutanate, timp în care manifestarea unică poate fi tusea persistentă. Persoana este contagioasă cu patru zile înainte şi patru zile după apariţia erupţiei cutanate. După vindecare, persoana are imunitate pentru toată viaţa la această infecţie.
Complicaţiile sunt grave, putând conduce la deces. Acestea decurg din afectarea celor trei organe amintite: plămânii - pneumonie; intestine - diaree; creier - encefalită. Infecţia suprimă sistemul imun pentru circa şase săptămâni, existând risc de suprainfectare cu bacterii, cu apariţia pneumoniei bacteriene şi a otitei medii (inflamarea urechii medii).
Tratament antiviral specific nu există. Medicaţia vizează însă tratarea suprainfecţiilor, menţinerea unei hidratări eficiente şi înlăturarea durerii. Această infecţie periculoasă pentru viaţă poate fi prevenită prin vaccinare. Vaccinarea are o eficienţă de 95%, ceea ce înseamnă că, din 100 de cazuri, 95 pot fi prevenite. Vaccinul se administrează în două reprize: prima la 12 luni de viaţă (până atunci sugarul este protejat de anticorpii proveniţi de la mamă), iar a doua în jurul vârstei de 5 ani.
