Papa Francisc îi va beatifica, duminică, 2 iunie (începând cu ora 11.00), pe cei şapte episcopi români greco-catolici ucişi din ură faţă de credinţă în diferite locuri din România între anii 1950 şi 1970. Cu această ocazie, papa îi va întâlni pe credincioşii greco-catolici şi va celebra sfânta Liturghie pe Câmpia Libertăţii din Blaj. După-amiază, la ora 15.45, Sfântul Părinte va întâlni comunitatea romă din Blaj.

Cauza de beatificare a celor şapte episcopi a fost deschisă în urmă cu 25 de ani, la 23 februarie 1994. Aceştia sunt: Valeriu Traian Frenţiu (1875-1952) - episcop de Oradea, Vasile Aftenie (1899-1950) - episcop vicar de Bucureşti, Ioan Suciu (1907-1953) - administrator apostolic al Mitropoliei Blajului, Tit Liviu Chinezu (1904-1955) - episcop clandestin, Ioan Bălan (1880-1959) - episcop de Lugoj, Alexandru Rusu (1884-1963) - episcop de Maramureş şi cardinalul Iuliu Hossu (1885-1970) - episcop de Cluj-Gherla.

La 3 septembrie 1948, episcopul Ioan Suciu a fost înlăturat, printr-un decret semnat de guvernul comunist Petru Groza, iar la 18 septembrie, toţi ceilalţi episcopi, cu excepţia lui Iuliu Hossu şi Vasile Aftenie, au fost eliminaţi din fruntea Bisericii Greco-Catolice.

În zilele de 28-29 octombrie 1948 au fost arestaţi toţi cei şase episcopi greco-catolici din România, inclusiv Vasile Aftenie şi Iuliu Hossu, şi duşi mai întâi la vila patriarhală de la Dragoslavele-Muscel, apoi la Mănăstirea Căldăruşani şi, în cele din urmă, despărţiţi, în arestul Ministerului de Interne şi la închisoarea Văcăreşti.

La 8 noiembrie 1948 a fost publicat decretul prin care a fost demis şi Iuliu Hossu, ultimul episcop greco-catolic aflat încă formal în funcţie (deşi arestat cu zece zile înainte). La 1 decembrie 1948, Înaltul Prezidiu al Marii Adunări Naţionale a emis decretul 358/1948 care a stabilit încetarea cultului greco-catolic şi exproprierea tuturor bunurilor acestuia.

Securitatea a făcut presiuni mari asupra episcopilor greco-catolici pentru a rupe comuniunea cu papa. Niciunul dintre ei nu a cedat.

Vasile Aftenie a murit la 10 mai 1950, în timp ce era anchetat, fiind îngropat în ascuns de către Securitate în cimitirul Bellu. Valeriu Traian Frenţiu, Ioan Suciu şi Tit Liviu Chinezu (a fost consacrat ca episcop de către ceilalţi episcopi la Căldăruşani, la 3 decembrie 1949) au murit în închisoarea de la Sighet, la 11 iulie 1952, la 27 iunie 1953, respectiv la 15 ianuarie 1955, fiind îngropaţi fără sicriu, noaptea, în Cimitirul Săracilor, fără a li se cunoaşte locul.

Eliberaţi în anul 1955 de la Sighet, cei trei episcopi greco-catolici care au supravieţuit - Iuliu Hossu, Alexandru Rusu şi Ioan Bălan - au fost închişi în mănăstiri ortodoxe cu domiciliu obligatoriu.

Ioan Bălan, îmbolnăvindu-se la mănăstirea de la Ciorogârla, a murit la 4 august 1959 într-un spital din Bucureşti. A fost înmormântat în Cimitirul Bellu Catolic. Alexandru Rusu a mai fost arestat încă o dată în 1956 şi condamnat la 25 de ani de muncă silnică. A murit la 9 mai 1963 la Gherla, fiind înmormântat în cimitirul deţinuţilor, fără niciun oficiu religios.

Iuliu Hossu, cel care a rostit la 1 decembrie 1918 Proclamaţia de unire a Transilvaniei cu Regatul României, a fost închis în Mănăstirea Căldăruşani. A fost făcut în secret cardinal de către papa Paul al VI-lea la 28 aprilie 1969. A murit la 28 mai 1970 în Spitalul Colentina din Bucureşti, fiind îngropat în fugă, a doua zi, la ordinul autorităţilor. Ultimele lui cuvinte înainte de moarte au fost: "Lupta mea s-a sfârşit, a voastră continuă".