Pe teritoriul localităţii Teresin, la 40 km vest de Varşovia, capitala Poloniei, pelerinul va întâlni unul dintre cele mai recente, dar şi mai vizitate sanctuare, Niepokalanów.

Mănăstirea Niepal Taman a fost întemeiată în luna august a anului 1927, la iniţiativa sfântului Maximilian Kolbe, pe un teren donat de prinţul Jan Drucki-Lubecki. Maximilian căuta un teren, aproape de Varşovia, în proprietatea contelui Lubecki. L-a vizitat pe acesta şi, însoţit de administratorul contelui, a găsit terenul optim şi a pus acolo o statuie a Neprihănitei. Preţul însă era mare, prohibitiv. S-a dus să vorbească direct cu Lubecki şi i-a explicat ce urma să facă în acea proprietate, dacă ar fi putut-o cumpăra. Contele, însoţindu-l cu bunătate spre uşă, i-a zis: "Ce trebuie să fac cu statuia?" "Lăsaţi-o acolo unde este", a răspuns fratele. Şi proprietarul a înţeles că terenul nu-i mai aparţinea şi, de aceea, i l-a donat. Ulterior s-a mai adăugat un teren, ajungându-se la suprafaţa totală de 28 de hectare. La data de 8 decembrie 1927 mănăstirea a fost consacrată, primind numele de Niepokalanów (Oraşul Mariei). Înainte de anul 1939 trăiau aici 762 de călugări şi editau diferite publicaţii pentru Polonia. S-a ajuns să se tipărească anual peste 60 de milioane de exemplare (în special, revista "Cavalerul Neprihănitei", plus alte şapte periodice). În anul 1938 a luat fiinţă Radio Niepokalanów.

În luna februarie 1941, Maximilian Kolbe este arestat şi va fi martirizat la Auschwitz, la 14 august a aceluiaşi an.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial mănăstirea devine spital pentru militarii răniţi, dar, în cele din urmă, este bombardată. După 1945 se reiau activităţile cu mare succes, însă, începând cu anul 1949, autorităţile comuniste au pus toate piedicile posibile: distrugeri, taxe, intimidări. Aşa se face că între anii 1952-1981 activităţile de editare au fost oficial imposibile. Lucrările de edificare a sanctuarului, conform proiectului unui arhitect din Cracovia, Zygmunt Gawlik, au început în anul 1939, dar au fost întrerupte imediat din cauza războiului.

Însă călugării au înfiinţat o parohie şi au reuşit să construiască, între anii 1948 şi 1954, o bazilică, ajutaţi fiind de cardinalul Stefan Wyszynski şi apoi de papa Ioan Paul al II-lea. Deja Niepokalanów poate fi considerat un important centru de pelerinaj şi de mariologie.

La 3 mai 1966 s-a celebrat aici una dintre cele mai importante zile din cadrul aniversării unui mileniu de la încreştinarea Poloniei, consacrând ţara Fecioarei Neprihănite, conform spiritului părintelui Maximilian.

Astăzi la Niepokalanów ajung anual peste 500.000 de pelerini. Punctul principal de interes, desigur, este sanctuarul, impozant, construit într-un stil neoclasic, şi statuia Neprihănitei, amplasată deasupra altarului, reprezentată ca în Medalia Miraculoasă. Pelerinii vin la Niepokalanów nu numai pentru a vizita sanctuarul, dar şi pentru a vedea chiliile locuite de sfântul Maximilian

Intrarea în bazilică este străjuită de 12 coloane, iar apoi, pe trei mari porţi, sunt sculptate în cupru 24 de basoreliefuri ce reprezintă imagini ale Maicii Domnului de la principalele sanctuare din lumea întreagă.

Interiorul bisericii are următoarele dimensiuni: 69 m lungime, 18 m lăţime, înălţimea fiind de 16 m, şi poate adăposti 5.000 de persoane. Turnul are înălţimea de 47 de metri. Sub prezbiter se află o capelă dedicată Maicii Domnului de la Czestochowa.

Biserica a fost declarată basilica minor de papa Ioan Paul al II-lea, la 30 aprilie 1980.