* Veronica M. Giurgi (Tămăşeni). 1) "Bunicii mei au cumpărat împreună cu mai multe persoane în anul 1921 o suprafaţă de 34 ha de pământ cu un act de veşnică vânzare. Acest act mai este valabil?"
Prin decretul nr. 115/1959, proprietarii de terenuri au fost expropriaţi, iar terenurile au trecut în mod forţat în proprietatea statului, realizându-se întovărăşirea. După Revoluţie, în baza legii 18/1991 şi prin alte legi care au completat sau modificat legea fondului funciar, persoanele îndreptăţite au putut formula o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafeţele de teren pe care le-au deţinut anterior colectivizării. Cu actul pe care l-aţi anexat scrisorii adresată redacţiei puteaţi solicita reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de teren ce a fost proprietatea bunicilor dv., iar în baza documentaţiei urma să vi se elibereze un nou titlu de proprietate. Cererea de reconstituire a dreptului de proprietate trebuia depusă în termenele prevăzute de lege, la acest moment, în cazul în care nu aţi făcut-o, fiind tardivă.
2) "Primăria Tămăşeni în colaborare cu SC Agrocom a obligat cetăţenii să semneze contracte de arendă fără titlu de proprietate şi fără să cunoaştem amplasamentul. Este legal?"
În baza legii 18/1991, pentru eliberarea titlului de proprietate trebuie întocmită o documentaţie, iar conform art. 27 al. 1 din această lege, "punerea în posesie şi eliberarea titlului de proprietate celor îndreptăţiţi nu pot avea loc decât numai după ce s-au făcut măsurători, stabilirea vecinătăţilor pe temeiul schiţei, amplasamentului stabilit şi întocmirea documentelor constatatoare prealabile. În toate cazurile în care reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, cu ocazia măsurătorilor, comisia ia act de recunoaşterea reciprocă a limitelor proprietăţii de către vecini şi le consemnează în documentele constatatoare". Articolul 2 din legea 16/1994 prevede că "arendarea se face prin contract scris între proprietari, uzufructuar (cel care foloseşte terenul) sau alt deţinător legal de bunuri agricole pe de o parte şi arendaş pe de altă parte", iar acest contract trebuie să cuprindă, potrivit art. 5 din aceeaşi lege, "obiectul contractului, complet şi determinat; obiectul contractului trebuie să cuprindă descrierea amănunţită a tuturor bunurilor agricole, inventarul acestora şi planul de situaţie al terenurilor". Având în vedere dispoziţiile legale arătate mai sus, considerăm că este necesar la întocmirea contractului de arendă titlul de proprietate, iar la eliberarea actului de proprietate este necesară întocmirea procesului-verbal de punere în posesie la teren şi nu în birou, pentru ca proprietarii să cunoască limitele proprietăţii lor. În cazul în care proprietarii semnează procesul-verbal de punere în posesie pe un alt amplasament, înseamnă că ei sunt de acord cu punerea în posesie pe acel amplasament, iar acesta nu mai poate fi modificat ulterior.
* Ardei I. (jud. Bacău). "Aş dori să ştiu ce drepturi am asupra unui teren pe care îl lucrează sora mea, dar pentru care eu am acte de proprietate?"
În situaţia în care doar dv. aveţi acte de proprietate pentru suprafaţa de teren pe care o lucrează sora, atunci sunteţi singurul proprietar, iar sora îl lucrează fără niciun drept. Potrivit art. 563 Cod civil, "proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o altă persoană care îl deţine fără drept. El are, de asemenea, dreptul la despăgubiri, dacă este cazul". Despăgubirile pot fi solicitate pentru lipsa de folosinţă a terenului pentru ultimii trei ani. Acţiunea în revendicare poate fi promovată oricând împotriva posesorului fără acte de proprietate, dreptul la acţiune fiind imprescriptibil. În cazul în care pe titlul de proprietate este trecută şi sora sau actul de proprietate a fost eliberat pe numele autorilor dv. (părinţi), atunci trebuie să faceţi partajarea succesorală şi ieşirea din indiviziune cu privire la suprafaţa de teren din litigiu.
