Dragă tânără, dragă tânăr,

Vorbim mult despre decizii, însă pentru a face alegeri bune avem nevoie să înţelegem care sunt "mecanismele" unei decizii. Orice decizie personală serioasă implică patru aspecte: dorinţa, renunţarea, legătura cu trecutul şi orientarea spre viitor. Îţi propun să le explicăm pe rând, astfel încât alegerile tale să nu fie "oarbe".

Dorinţa este aceea care ne "împinge" spre o hotărâre. Este elementul preferenţial care mă determină să aleg o posibilitate nu pentru că este singura posibilă, ci pentru că este preferată altor posibilităţi care îmi sunt accesibile. Pare complicat? Iată un exemplu foarte simplu: un băiat care alege să se căsătorească, dar cu o anumită fată, nu o alege pe aceasta pentru că este singura variantă, ci, din multitudinea de posibilităţi, o alege pe ea deoarece dorinţa intensă este îndreptată spre ea. A dori înseamnă a concentra propriile energii spre ceva care simt că este central pentru viaţa mea. O decizie bună nu se bazează pe motivaţii exterioare (caut o meserie din care se fac mulţi bani, mă căsătoresc cu primul/prima care se iveşte de teamă să nu rămân singur/singură), nici pe presiunea socială (hotărâm să locuim împreună înainte de căsătorie, deoarece toată lumea face la fel), nici pe tradiţie (mă căsătoresc pentru că toată lumea îmi spune că ar fi timpul să fiu la casa mea) şi nici pe o anumită formă de identificare (mă fac preot pentru că vreau să fiu ca parohul meu). O decizie matură se bazează pe motivaţii interioare, ce derivă din aprecierea pentru ceea ce se alege: aleg pentru că eu cred în ceea ce aleg şi această alegere izvorăşte din voinţa mea liberă.

Pentru a realiza ceea ce-mi doresc, trebuie să renunţ. Dacă îmi doresc un lucru, înseamnă că automat trebuie să renunţ la alte lucruri care devin incompatibile cu primul. Dacă într-o zi doresc să fac un lucru măreţ trebuie să renunţ la dorinţele opuse: să dorm, să lenevesc, să pierd timpul etc. Iluzia de a putea lăsa toate opţiunile deschise duce la nemulţumire, neîmplinire şi tristeţe.

Orice decizie, chiar şi cea mai banală, are o legătură cu trecutul, spune ceva despre mine şi este legată de modul meu de a trăi. De exemplu, va fi foarte greu ca o persoană care urmăreşte numai interesele sale, care nu are minimul exerciţiu de dăruire, să aleagă să se implice în acţiuni de voluntariat. Orice alegere importantă este precedată de "micro-alegeri". Alegerile de a mă ruga, de a mă implica în activităţi pentru copii, tineri sau bătrâni, de a face voluntariat etc., mă pot ajuta să merg pe un drum care ar putea duce spre decizia de a deveni călugăr sau călugăriţă. La fel cum comportamentul nerespectuos faţă de persoane, dezordinea sentimentelor sau a sexualităţii etc. mă îndepărtează de posibilitatea de a avea o viaţă fericită în căsătorie. Aşadar, alegerile mari sunt pregătite de cele mici.

O alegere făcută orientează spre viitor. În special alegerile existenţiale, precum alegerea stării de viaţă, devin baza pentru multe alte alegeri viitoare. Hotărârea de a încheia o căsătorie va fi urmată de alte decizii care vor da forţă celei iniţiale şi o vor actualiza permanent, alegerea unui anumit parcurs de studii va determina alte alegeri care vor caracteriza propria viaţă etc.

Cu toate acestea, nicio decizie majoră nu este lipsită de nesiguranţă, de îngrijorare şi de teamă. Ceea ce dăruieşte mângâiere şi forţă este convingerea că Dumnezeu ne însoţeşte pe acest drum al alegerilor care conturează propria viaţă şi, de aceea, putem spune cu multă convingere: "Ştiu în cine am crezut şi în cine mi-am pus încrederea" (2Tim 1,12).