Pentru "a-i onora pe cei care au suferit pentru credinţa lor", în perioada 22-25 septembrie, papa Francisc a făcut o călătorie apostolică în ţările baltice, Lituania, Letonia şi Estonia, care au celebrat centenarul independenţei lor, o sută de ani de la obţinerea independenţei faţă de Rusia, în urma Primului Război Mondial, în anul 1918. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, ele au fost ocupate de nazişti, iar ulterior au fost conduse de sovietici până în 1990, perioadă de persecuţii pentru credinţă.

Prezent în Vilnius şi Kaunas în Lituania (22-23 septembrie), Riga şi Aglona în Letonia (24 septembrie) şi Tallinn în Estonia (25 septembrie), în programul călătoriei papei Francisc, dincolo de obişnuitele vizite de curtoazie la preşedinţi, discursurile adresate autorităţilor, întâlnirile cu tinerii, ceea ce se evidenţiază sunt cele două întâlniri, la Vilnius şi Riga, cu reprezentanţii celorlalte confesiuni şi momentele de rugăciune în sanctuarele mariane "Mater Misericordiae" (Vilnius) şi "Născătoarea de Dumnezeu" (Aglona), ambele în centrul devoţiunii profund înrădăcinate în populaţiile lituaniană şi letonă.

Sugestivă este vizita făcută la ghetoul din Vilnius, la 23 septembrie, în aceeaşi zi în care, cu 75 de ani înainte, forţele naziste au eliminat comunitatea ebraică şi au distrus cartierul. Acolo papa a rămas în rugăciune tăcută în faţa monumentului care comemorează victimele acelei orori. Înainte de ghetou, papa a fost la apropiatul Muzeu al Ocupaţiei şi al Luptei pentru Libertate, odinioară edificiu al KGB-ului, unde a aprins o lumânare şi a vizitat camera în care au fost închişi, torturaţi şi martirizaţi numeroşi preoţi şi episcopi, pentru unii dintre aceştia fiind în desfăşurare cauza de beatificare. Printre ei a fost şi episcopul Teofilius Matulionis, primul martir lituanian, beatificat la 25 iunie.

În după-amiaza primei zile a călătoriei, papa Francisc s-a întâlnit cu aproximativ 30.000 de tineri catolici lituanieni, în piaţa catedralei din Vilnius, iar a doua zi, în Kaunas, Sfântul Părinte a celebrat Liturghia în prezenţa a aproximativ 100.000 de persoane. Aici, papa a lansat un apel la toleranţă. Referindu-se la textele de la liturgia cuvântului, în care este prezentată figura "dreptului persecutat", în contrast cu "aceia care nu gândesc drept" şi cu cei fărădelege, papa Francisc a spus că pentru aceştia din urmă este tipic "a-i supune pe cei mai slabi, a folosi forţa în orice formă a acesteia, a impune un mod de gândire, o ideologie, un discurs dominant, a recurge la violenţă sau la represiune pentru a-i umili pe cei care, prin conduita lor onestă de fiecare zi, simplă, lucrătoare şi solidară, exprimă speranţa că o altă lume, o altă societate este posibilă".

Temele cele mai importante ale celei de-a 25-a călătorii apostolice a papei Francisc au fost: întărirea comunităţilor catolice, ecumenismul şi dialogul. Cu aceste trei ţări, s-a ajuns la 39 de ţări vizitate de papa Francisc, iar călătoria în ţările baltice, în care a rostit 15 discursuri în limba italiană, a avut loc la 25 de ani distanţă de cea a sfântului papă Ioan Paul al II-lea.