Familia vincenţiană din toată lumea a inaugurat la 25 ianuarie un an jubiliar pentru a celebra al patrulea centenar al întemeierii carismei sale în slujba săracilor, cu tema: "Am fost străin şi voi m-aţi primit..." (Mt 25,35).
Anul 1617 a fost decisiv pentru vocaţia fondatorului, sfântul Vincenţiu de Paul, prin două evenimente: la 25 ianuarie, sărbătoarea Convertirii Sfântului Paul, Vincenţiu a rostit "prima predică a misiunii" la Folleville, în Franţa, după ce un ţăran muribund, la sfârşitul unei spovezi, s-a plâns de abandonarea spirituală a săracilor în zonele rurale. După câteva luni, sfântul Vincenţiu în timpul experienţei sale de paroh la Châtillon, a venit din nou în contact cu sărăcia şi mizeria şi a înţeles că era necesar "să fie instruiţi oamenii", să fie făcuţi conştienţi de propria demnitate, a-i face să trăiască viaţa la un nivel mai înalt ca fiinţe umane şi să înveţe adevărul proiectului lui Dumnezeu.
Startul festivităţilor de anul acesta a fost dat la Paris, la 24 ianuarie, în casa mamă a preoţilor lazarişti, în capela unde se găseşte racla cu relicvele sfântului Vincenţiu de Paul, prin organizarea unui simpozion cu tema: "Un om, o misiune. Patru sute de ani de la Folleville", după care, a doua zi, 25 ianuarie, a urmat un pelerinaj la Folleville cu relicva cu inima sfântului Vincenţiu de Paul care se găseşte în capela Medaliei Miraculoase, capela din casa mamă a Fiicelor Carităţii din Paris.
Inima sfântului Vincenţiu, însoţită de două surori, a rămas trei zile la Folleville, timp în care s-a "întâlnit" cu bătrânii din diferite centre şi copiii din câteva şcoli. Duminică, 29 ianuarie, episcopul locului a venit pentru a sărbători alături de credincioşi şi a celebrat o Liturghie de mulţumire. Relicva sfântului a revenit la Paris de unde va pleca în următorul pelerinaj.
Pentru anul jubiliar s-au propus patru proiecte: pelerinajul relicvei inimii sfântului Vincenţiu de Paul în toate ţările unde este prezentă realitatea vincenţiană; ajutorarea străinilor, refugiaţilor, celor fără adăpost şi migranţilor; un simpozion internaţional, în timpul căruia se va reflecta asupra actualităţii carismei misiunii şi carităţii, care se va ţine la Roma între 13 şi 15 octombrie şi care va culmina cu audienţa papei Francisc; Festivalul Internaţional de Cinema, în cadrul căruia se va accentua viaţa sfântului Vincenţiu de Paul.
Între ramurile cele mai cunoscute trebuie amintite: Asociaţia Internaţională a Carităţii (AIC); Congregaţia Misiunii, Fiicele Carităţii, întemeiate de sfânta Luisa de Marillac; Societatea Sfântului Vincenţiu de Paul, întemeiată de fericitul Federico Ozanam; Asociaţia Medaliei Miraculoase; Tineretul Marian Vincenţian (JMV); Misionarii Seculari Vincenţieni (MISEVI); Surorile Carităţii al Sfintei Ioana Antida Tauret etc.
Familia vincenţiană este prezentă în cele cinci continente cu o mare varietate de slujiri: misiuni, asistenţă sanitară pentru cei fără locuinţă fixă, pentru refugiaţi, copiii abandonaţi, fetele mame, de asemenea instruire, formare, promovare şi dezvoltare. Actualmente, familia vincenţiană este compusă din 47 de provincii, 225 de filiale de diferite comunităţi de consacraţi, laici şi asociaţii, 3.889 de preoţi şi fraţi care servesc în 86 de ţări.
În România sunt 36 de conferinţe, dintre care opt sunt din Dieceza de Iaşi, cuprinzând 85 de vincenţieni. Familia vincenţiană din Moldova va sărbători cei 400 de ani printr-o sărbătoare la centrul "Gaudium et Spes" din Traian în perioada 22-23 aprilie, prin lansarea cărţii "1617-2017, 400 de ani de carismă vincenţiană" scrisă de Ana Doboş şi pelerinajul la Chatillon (Franţa) în lunile iulie şi august, organizat de Celestin Farcaş, frate lazarist din Provincia lazaristă din Paris.
