Creat din iubire după chipul şi asemănarea Creatorului său, omul este o fiinţă socială şi are înscrise in inima sa dorinţa de bine şi de dreptate. De aici rezultă şi demnitatea sa de persoană, fiinţă unică în rândul tuturor creaturilor. Pornind de la această premisă, toţi oamenii sunt egali în demnitate, ca fii ai lui Dumnezeu.
Anul jubiliar în curs, propus de Biserică, este un prilej de aprofundare a milostivirii prin care se doreşte binele persoanei şi o angajare eficientă pentru înfăptuirea acestuia. Primul cadru unde se poate învăţa şi experimenta acest lucru este familia, prin trăirea paternităţii şi a maternităţii, a apartenenţei, a responsabilităţii, a libertăţii, a solidarităţii. Asimilate la nivel familial de fiecare membru, aceste valori contribuie la edificarea unei societăţi care, în eforturile realizării binelui comun, plasează în centru persoana umană, unică şi sacră, prin îndeplinirea, în primul rând, a exigenţelor de dreptate.
Un exemplu de trăire radicală a demnităţii umane ni-l oferă sfânta Faustina Kowalska printr-o viaţă de dăruire totală, asemenea lui Isus, pentru mântuirea sufletelor. Pentru aceasta este necesar să cerem harul de a avea o inimă milostivă, plină de iubire şi compasiune, pentru a simţi toate suferinţele aproapelui (cf. Mic jurnal, 136)
