Părintele Alexandru Percu a primit mandatul misionar la 20 septembrie, în biserica din Răducăneni, şi a pornit ca preot misionar în Coasta de Fildeş, unde activează alături de pr. Gabriel Vasile Cimpoeşu. La câteva săptămâni după sosirea sa acolo, i-am adresat câteva întrebări.

- Părinte, după ce în anul 2013 aţi făcut experienţa misionară ca seminarist, acum v-aţi reîntors în Africa. Ce v-a determinat să faceţi această alegere?

Îmi amintesc faptul că atunci când am ieşit pe poarta misiunii, am avut sentimentul că mă voi reîntoarce; o parte din inimă mi-a rămas aici. Era o chemare interioară, un dar de la Dumnezeu; iar acest dar nu poţi să îl ascunzi, trebuie să-l valorifici. Domnul m-a chemat în misiune pentru a retrăi acel vis frumos şi pentru ca vestea cea bună să ajungă la toţi oamenii.

- De când v-aţi întors aţi observat schimbări majore în viaţa comunităţii?

În trei ani s-au schimbat multe lucruri: a crescut numărul credincioşilor, s-a construit o nouă bisericuţă într-un sat unde am fost la sfinţirea pietrei de temelie în anul 2013, activitatea pastorală s-a intensificat cu celebrări şi Liturghii în sate. Au apărut vocaţii autohtone: a fost hirotonit preot un tânăr din parohia noastră, avem un diacon şi un seminarist care îşi continuă studiile teologice - le mulţumim celor care i-au susţinut. În biserica parohială avem o pictură nouă cu Maica Domnului şi un prezbiter mai frumos; s-a format un al doilea cor al tinerilor şi noi grupuri de copii; de asemenea, a început construirea unei case parohiale - ce bine ar fi să o terminăm, deoarece acum stăm într-o casă autohtonă cu chirie.

- Care sunt provocările pe care le simţiţi la revenirea în Coasta de Fildeş?

Mai întâi este acomodarea cu mediul de aici: temperatura, limba, obiceiurile; apoi, credincioşii aşteaptă ceva nou, activităţi noi, idei noi care să-i ajute să crească în credinţă. Oricum, orice provocare este un mod de autocunoaştere şi de creştere, aşa că nu mă sperii.

- Cum v-au primit cei de acolo?

Credincioşii m-au primit cu bucurie şi entuziasm. Au apreciat mult faptul că, deşi m-am îmbolnăvit de malarie la întoarcerea în ţară, totuşi am avut curajul să revin.

- Aţi putea relata o întâmplare care v-a impresionat?

În fiecare zi sunt persoane şi momente care te impresionează, trebuie doar să ai ochii deschişi ca să le vezi. Astăzi, de exemplu, am celebrat sfânta Liturghie într-un sat. Catehetul care ne ajuta cu traducerea în limba baoulé nu se simţea prea bine, însă când a venit momentul celebrării am văzut la el atâta determinare în a anima Liturghia încât mi-am spus: "Aşa trebuie să fiu şi eu, pasionat de ceea ce fac, iubind misiunea şi oamenii!"

- Ce credeţi că aşteaptă credincioşii de la un misionar?

Să-l facă prezent pe Dumnezeu în mijlocul comunităţii şi să-l conducă pe om la Dumnezeu, prin predicarea evangheliei, prin celebrarea sacramentelor şi prin trăirea carităţii. Să vadă pasiunea faţă de Cristos.

- Cum vedeţi următorii ani de experienţă misionară în Coasta de Fildeş?

Ca pe un drum de formare. Sunt ca un student călăuzit cu înţelepciune de pr. paroh Gabriel Cimpoeşu. Am multe de învăţat, de aceea îmi deschid ochii, urechile şi inima pentru a asimila tot ceea ce se poate şi pentru a vesti evanghelia cu credibilitate şi pasiune.

- Ce vreţi să le transmiteţi credincioşilor din Dieceza de Iaşi?

Voim să le mulţumim pentru tot ajutorul pe care îl oferă. Avem nevoie de ei să ne susţină în continuare. Ei stau în spatele nostru, ne sprijină prin intermediul Centrului Misionar Diecezan şi ne ajută să ducem mai departe vestirea evangheliei şi proiectele caritabile. Îi asigurăm de rugăciunile noastre şi îi rugăm să nu uite să se roage şi pentru noi. Dumnezeu să ne binecuvânteze!