Obezitatea este "boala" manifestată prin exces de ţesut gras în organism, având un impact negativ major asupra sănătăţii. Ca boală în sine, cu efecte secundare bine cunoscute, obezitatea este relativ modernă, veche doar de circa un secol. Este cronică, adică se manifestă pe termen lung, şi are gravitate ridicată. Spre deosebire însă de alte boli cronice severe, care sunt "silenţioase" şi descoperite abia în stadii avansate, obezitatea poate fi "observată" din timp şi pot fi luate măsuri pentru prevenirea apariţiei complicaţiilor.
Apariţia acesteia porneşte de la interacţiunea dintre multiplii factori de mediu (cum ar fi abuzul de mâncare şi lipsa exerciţiului fizic) şi factorii genetici. Nu este doar rezultatul lăcomiei, ci şi al stilului de viaţă modern care nu mai este ţinut sub control: suntem pe fugă mereu, înlocuim mesele principale cu gustări rapide în timp ce ne desfăşurăm activitatea; mâncăm în timpul statului la calculator şi în faţa televizorului; industria alimentară şi a băuturilor este dominată de mâncăruri rapide, băuturi carbogazoase şi tot felul de gustări pentru toate buzunarele. Se adaugă cauzele medicale: medicamente ce au ca efect secundar creşterea apetitului; tumori cerebrale în zonele implicate în controlul apetitului; boli endocrine (hipotiroidism, tireotoxicoză); cauze psihologice - uneori oamenii răspund la stres prin consum alimentar exagerat.
O anumită cantitate de grăsime este normală, ba chiar necesară organismului: "ţine de cald" corpului şi este rezerva de energie pentru perioadele mai lungi dintre mese. Problema apare când acest normal este mult depăşit. Aceasta se întâmplă atunci când alimentele pe care le consumăm conţin mai multe calorii decât are nevoie organismul pentru a-şi desfăşura procesele şi decât se consumă prin efortul pe care îl depunem zi de zi.
În grăsime se găsesc diverse substanţe care pătrund în sânge şi de acolo ajung la organe, producând pagube. Grăsimea contribuie la scăderea imunităţii prin efectul inflamator al acestor substanţe. Afectează pereţii vaselor de sânge, contribuind la îngroşarea acestora şi ulterior la imposibilitatea transportării sângelui cu oxigen, precum şi la afectarea tonusului acestora cu apariţia hipertensiunii arteriale. Scade producerea şi utilizarea insulinei şi cresc producerea de glucoză în ficat, contribuind la instalarea diabetului. Surplusul de grăsime e ca o greutate ce trebuie purtată în permanenţă: obosim mai repede, respirăm mai greu, articulaţiile (în special ale genunchilor) sunt suprasolicitate, iar inima face un efort mai mare pentru pomparea sângelui.
Controlul consumului de alimente este deţinut de creier, prin primirea semnalelor din tubul digestiv şi ficat. De exemplu, când mâncăm, semnalele ajung la creier, iar acesta reacţionează prin producerea senzaţiei de saţietate. Dacă nu-l băgăm în seamă şi continuăm masa, surplusul se depozitează. Invers, între mese, stomacul gol şi lipsa nutrienţilor din sânge anunţă creierul, care reacţionează prin apariţia senzaţiei de foame, urmată de ingestia alimentelor. Dacă nu-l băgăm în seamă şi nu mâncăm, depozitele existente se consumă şi apare riscul opus obezităţii, caşexia.
Aşa cum obezitatea se instalează treptat, plecând de la lucruri mici, tot aşa şi prevenirea se poate face treptat, prin lucruri mărunte: consum mare de apă, urcatul scărilor normale şi evitarea celor rulante sau folosirii liftului, mâncare gătită acasă, evitarea continuării mâncatului după apariţia saţietăţii, multe fructe şi legume, mai puţine făinoase (paste, pâine) şi multe exerciţii fizice (mers pe jos, gimnastică, activităţi gospodăreşti şi sportive ş.a.).
Să adoptăm, aşadar, un stil de viaţă sănătos pentru o viaţă sănătoasă!
