În partea de nord a Japoniei, la aproximativ 200 km de Fukushima, se află sanctuarul de la Akita. Aici sora Agneza Sasagawa Katsuko a primit diferite mesaje din partea Maicii Domnului.
Sora Agneza, născută în anul 1931, la vârsta de 19 ani a fost operată de apendicită, dar în timpul anesteziei, din cauza neatenţiei anestezistului, injecţia i-a provocat paralizia. Tatăl său, om de mare nobleţe, nu a făcut plângere contra medicilor, dar spunea: "Medicul a greşit involuntar, dorind să-mi salveze fiica şi, de aceea, nu-mi voi manifesta nemulţumirea". O infirmieră catolică i-a vorbit despre Cristos. Agneza a îmbrăţişat creştinismul, după ce s-a sfătuit cu un călugăr budist, care a îndemnat-o să-şi respecte conştiinţa.
În anul 1956, starea ei s-a înrăutăţit şi a intrat în comă. Nişte surori din Nagasaki i-au oferit apă de la Lourdes. După câteva înghiţituri ea a devenit conştientă, iar membrele şi-au recăpătat mobilitatea. Fiind în vârstă de 25 de ani, Agneza a lucrat cu mare entuziasm la catehizare în biserica din Myôkô-Kogen.
În scurt timp şi-a pierdut auzul şi a intrat în congregaţia unor surori contemplative, "Slujitoarele Euharistiei".
La 12 iunie 1973, sora Agneza, deşi complet surdă, a auzit o voce şi a început să vadă o lumină puternică venind dinspre tabernacolul capelei mănăstirii. La 28 iunie a simţit o durere în palma mâinii stângi, unde i-a apărut o rană, în formă de cruce, din care a curs mult sânge.
Era în dimineaţa de vineri, 6 iulie 1973. În timp ce se ruga, pe la ora 3.00 din noapte a auzit o voce (era a unui înger): "Nu te teme! Nu te ruga numai pentru păcatele tale, ci şi pentru ispăşirea păcatelor tuturor oamenilor. Lumea răneşte grav astăzi inima preasfântă a lui Isus. Rana Mariei e mult mai profundă ca a ta. Acum să mergem în capelă".
Agneza a continuat să se roage în faţa statuii din capelă (statuie sculptată în lemn de un budist, care era o copie a "Fecioarei, Maica tuturor Popoarelor" de la Amsterdam).
Pe la ora 5.00 surorile au venit în capelă (era prima vineri din lună). Ea nu îndrăznea să privească de aproape mâna Fecioarei, dar a rugat o soră să se uite mai de aproape. Apoi s-a apropiat şi Agneza. Amândouă au văzut o rană în palma Mariei, identică cu a ei.
În aceeaşi zi, Agneza a primit primele mesaje din partea Mariei prin care i se cerea să se roage pentru papa, episcopi, preoţi şi pentru ispăşirea păcatelor lumii întregi.
Au mai fost două apariţii, la 3 august şi 13 octombrie 1973, iar îngerul a continuat să-i vorbească încă şase ani după aceea.
De asemenea, între 4 ianuarie 1975 şi 15 septembrie 1981, Agneza, împreună cu peste 2.000 de martori au asistat la 101 lăcrimări ale statuii din capelă în decurs de 6 ani şi 8 luni.
În anul 1981, o femeie coreeană, doamna Chun, a fost vindecată instantaneu de o tumoare la creier în fază terminală în timp ce se ruga în faţa statuii. În urma acestei minuni evidente, episcopul de Niigata, Mons. John Shojiro Itô, a autorizat cultul public al "Fecioarei de la Akita" declarând: "Aceste fapte, pe care le-am studiat timp de 11 ani, nu pot fi negate... şi, prin urmare, autorizăm cinstirea sfintei Fecioare de la Akita". De asemenea, lacrimile au fost analizate la Facultatea de Medicină din Akita şi concluzia a fost că sunt lacrimi naturale umane.
În anul 1988, cardinalul Joseph Ratzinger, pe atunci prefect al Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei, a declarat că ceea ce s-a întâmplat la Akita este demn de crezare.
În urma puternicului cutremur de la Fukushima, din anul 2011, sanctuarul de la Akita a rămas intact.
