* M. Petrescu (Iaşi). "În anul 2014 am fost dată în judecată de un vecin ca să-i eliberez o suprafaţă de teren pe care pretinde că i-o ocup în mod nelegal. La Judecătoria Iaşi a fost respinsă acţiunea în revendicare, dar la Tribunalul Iaşi a fost admis apelul promovat de vecin şi am fost obligaţi să-i eliberăm terenul. Împotriva acestei hotărâri mai putem declara recurs, deoarece pe hotărâre se menţionează că este definitivă şi nu este precizat dacă mai poate fi atacată soluţia instanţei de apel?".
Conform noului Cod de procedură civilă, hotărârile pronunţate în primă instanţă pot fi atacate cu apel, dacă legea nu prevede în mod expres altfel, iar deciziile civile pronunţate de aceste instanţe sunt definitive.
Prin noul Cod de procedură civilă, recursul este cale extraordinară de atac şi poate fi exercitată în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii instanţei din apel, dacă legea nu dispune altfel. Potrivit art. 488 din noul Cod de procedură civilă se poate solicita casarea unei hotărâri pronunţată de instanţa de apel, în una dintre următoarele situaţii:
- când instanţa nu a fost alcătuită potrivit dispoziţiilor legale;
- dacă hotărârea a fost pronunţată de alt judecător decât cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului sau de un alt complet de judecată decât cel stabilit aleatoriu pentru soluţionarea cauzei ori a cărui compunere a fost schimbată, cu încălcarea legii;
- când hotărârea a fost dată cu încălcarea competenţei de ordine publică a altei instanţe, invocată în condiţiile legii;
- când instanţa a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti;
- când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii;
- când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei;
- când s-a încălcat autoritatea de lucru judecat;
- când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.
Toate aceste motive nu pot fi primite decât dacă ele nu au putut fi invocate pe calea apelului sau în cursul apelului ori, deşi au fost invocate în termen, au fost respinse sau instanţa a omis să se pronunţe asupra lor.
Concluzionând, puteţi declara recurs doar dacă vă încadraţi în una dintre situaţiile enumerate mai sus, altfel, cererea dv. va fi respinsă pe excepţia inadmisibilităţii, iar instanţa nu va cerceta fondul cauzei.
* M. Stan (Jud. Bacău). "În anul 2014 am fost amendat pentru neacordare de prioritate. Împotriva procesului verbal de contravenţie am formulat contestaţie şi am solicitat audierea soţiei mele în calitate de martor, dar proba a fost respinsă, deoarece este rudă. Ce persoane nu pot fi audiate ca martori în dosarele civile?"
Probele propuse de părţi în dosar trebuie să fie admisibile potrivit legii şi să ducă la soluţionarea procesului. Ele vor fi admise de instanţă, dacă probele sunt utile, pertinente şi concludente.
Conform art. 315 din Noul Cod de procedură civilă, nu pot fi martori:
1) rudele şi afinii până la gradul al treilea inclusiv;
2) soţul, fostul soţ, logodnicul ori concubinul;
3) cei aflaţi în duşmănie sau în legături de interese cu vreuna dintre părţi;
4) persoanele puse sub interdicţie judecătorească;
5) cei condamnaţi pentru mărturie mincinoasă;
Cu acordul părţilor expres sau tacit, părţile pot conveni să fie ascultate ca martori şi persoanele prevăzute la punctele 1-3. De menţionat că în cauzele ce au ca obiect divorţul, pot fi audiate ca martori şi rudele, cu excepţia copiilor rezultaţi din căsătorie.
