Laura Chirilă, din echipa Radio Maria prezentă la Iaşi pentru Liturghia de beatificare a episcopului martir Anton Durcovici, a realizat în preziua acestei celebrări, 16 mai 2014, un interviu cu ES card. Angelo Amato, prefectul Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor şi reprezentantul Sfântului Părinte la Liturghia de beatificare. Întrebările au fost puse prin intermediul părintelui Isidor Iacovici. Traducerea în limba română a fost făcută de Mihaela Condac. Redăm aici o parte din interviu.

- După episcopii János Scheffler, Szilárd Ignác Bogdánffy şi pr. Vladimir Ghika, Anton Durcovici este al patrulea martir din perioada comunistă ridicat la cinstea altarelor. Care este însemnătatea recunoaşterii martiriului episcopului Anton Durcovici pentru România?

Pentru România în general, nu doar pentru Biserică, ci pentru toată populaţia, este un eveniment istoric, deoarece la Iaşi se desfăşoară pentru prima dată un astfel de eveniment. Apoi este un eveniment istoric, pentru că ep. Anton Durcovici este un erou, un erou al credinţei, deci un erou al Bisericii, al evangheliei. Un erou care a făcut bine, şi nu rău. A creat unitate, şi nu divizare. De aceea, un martir este un martor al bunătăţii Domnului pe pământ.

- Care este moştenirea pe care episcopul Anton Durcovici a lăsat-o Bisericii Catolice din România?

Este un mesaj de mărturie pentru societatea de astăzi, care de multe ori uită mesajul evangheliei şi îşi construieşte idolii săi falşi. Episcopul ne invită să fim fideli evangheliei, să fim creştini mărturisitori ai adevărului care este Domnul nostru Isus Cristos, dar mai ales al adevărului evangheliei. Invită creştinii să citească evanghelia şi să o pună în practică, aşa cum spuneau teologii antici: sine glosa (fără a adăuga nimic).

- Prin mâinile dv. trec zeci de dosare de beatificare şi biografii ale potenţialilor sfinţi. Ce au toţi în comun? Ce face din nişte simpli oameni podoabe ale Bisericii?

Au în comun realităţile esenţiale ale sfinţeniei, mai exact caracterul eroic al vieţii de credinţă, de speranţă şi de caritate şi caracterul eroic al vieţii de prudenţă, dreptate, tărie şi cumpătare. Practic au trăit în mod eroic virtuţile creştine. Dar mă veţi întreba: Ce înseamnă în mod eroic? În mod eroic înseamnă superior mediei creştinilor. În acest caz, Durcovici a trăit virtuţile credinţei, carităţii, tăriei în mod superior tuturor nouă, deoarece a murit pentru evanghelie.

- Cum pot deveni simplii creştini stele ale Bisericii?

Să-l lăsăm pe Dumnezeu să creeze stelele. Noi spunem că toţi creştinii, dacă sunt fideli evangheliei şi Botezului lor, pot deveni sfinţi. Şi nu numai episcopii, nu numai preoţii, nu numai călugării şi călugăriţele, dar şi taţii şi mamele de familii, şi tinerii. Eu, ca salezian, îmi amintesc de sfântul Dominic Savio, un băiat de 14 ani, elev al sfântului Ioan Bosco. El a devenit sfânt trăind ca adolescent şi apoi ca tânăr aşa cum spunea: "Sfinţenia mea constă în a fi foarte vesel, deoarece tristeţea este a celor răi, bucuria este a celor buni".

* * *

"Biserica Catolică, încă de la începuturi, a fost o Biserică de martiri. Martiriul reprezintă sigiliul suprem al iubirii şi al fidelităţii creştinilor faţă de Cristos şi faţă de cuvântul său de viaţă şi adevăr. (...) Prin beatificarea episcopului Anton Durcovici se aprinde încă o stea pe bolta cerească a martirilor lui Cristos".