Din ianuarie 1935 se reia publicarea exemplelor din Siprago întreruptă pentru un timp. În numărul din februarie se anunţă unirea "Farului nou" cu "Dacia creştină". În martie este redat un apel către cititori şi abonaţi ca aceştia să facă "rugăciuni stăruitoare pentru împăcarea Bisericilor creştine şi pentru unirea în credinţă". În acest sens, în numărul din luna mai este publicat un "apel pentru formarea unui front comun de apărare a creştinismului".
Directorul revistei dorea ca acest apel să fie publicat în toate revistele creştine şi aştepta şi părerea fraţilor ortodocşi cum ar înţelege ei "să înfăptuim cât mai curând frontul comun de apărare a creştinismului", mai ales împotriva ateismului şi comunismului. În numărul următor este publicat Decretul de unire al Sinodului de la Florenţa, iar în iulie, Exortaţia patriarhală la începutul Sinodului de la Florenţa. Numărul din august publică un răspuns pozitiv la apel din partea părintelui ortodox Gh. Chiriac, în "Cronica Romanului". În luna mai, Mons. Anton Gabor anunţă moartea pr. Iosif Lipski la 19 aprilie 1935, cel care l-a condus odinioară (în 1898) la Seminar. În acelaşi număr părintele Zaharia publică o scrisoare către doi tineri căsătoriţi. În iunie se anunţă apariţia cărţii "Imitaţiunea lui Hristos", cu ilustraţii, precum o expoziţie a presei catolice la Vatican la care vor participa toate ţările, inclusiv România prin Mons. Anton Gabor, ca delegat al diecezelor latine. Şi anul acesta, continuând ceea ce a fost început în anii trecuţi, sunt publicate articole despre Acţiunea Catolică, despre greco-catolici, informaţii din misiuni, din Rusia comunistă, articole care arată persecuţiile bolşevismului şi pericolul comunismului.
Miercuri, 19 februarie 1936, trece la cele veşnice Mons. Anton Gabor (53 de ani), cel care a condus revista timp de peste 22 de ani. Deja în revista din luna februarie se anunţase că este bolnav, se credea că este o răceală şi că se va restabili, dar nu a fost aşa. În cuvântarea funebră, publicată în numărul din martie, pr. Iosif Tălmăcel îi face portretul şi-I arată activitatea: luptător al presei bune catolice din România, neobosit apostol al preasfintei inimi a lui Isus, crainic al unirii tuturor; în câmpul presei, lui I se datorează: "Lumina creştinului", "Sentinela catolică", Institutul "Presa Bună". "Nu e lucru aşa de uşor de a înlocui pe Mons. Anton Gabor în opera începută şi condusă de dânsul până acum cu atâta râvnă şi, putem spune, cu toată abnegaţiunea de sine", concluzionează pr. Tălmăcel. A fost înmormântat vineri, 21 februarie, în cimitirul "Eternitatea" din Iaşi, cu participarea a peste 30 de preoţi. Mai multe numere din acest an, începând cu luna martie, publică articole despre fondatorul revistei.
Trecerea Mons. Anton Gabor la cele veşnice a lăsat un gol în câmpul presei bune. Cei care îl urmează la conducere, mereu vor face referinţă la pasiunea şi la ideile lui pentru presă. În anul 1940, probabil pr. Iosif Bălan avea să noteze în poezia Sub crucea ta. dedicată Mons. Gabor: "De când retrasu-te-ai din front, / De când te-ai dus în altă viaţă, / Rămas-am făr'de orizont, / Cuprinşi de-o grea şi rece ceaţă. // S-a stins în noi şi sacrul foc, / Avântul sfânt, eterna pară; / Şi-a veştejit floarea-n boboc, / În luna întâi de primăvară. // La noi, Părinte-I rânced tot / Şi-n giulgiu s-a-mbrăcat unirea. / Nu ştim ce-I dragul de norod / Şi fosta ca-n poveşti. Iubirea. // Părinte drag! Noi an de an / Scrutăm în zarea argintie; / Trimite-ne un nou titan, / Să ne trezim din letargie!..."
