Sunt cuvintele pe care Isus Cristos le-a sugerat sfintei Faustina Kowalska, cuvinte care însoţesc imaginea lui Isus cel milostiv. Această sfântă, care s-a remarcat printr-o profundă viaţă interioară, a trăit în Polonia în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Întreaga sa viaţă a fost o experienţă a cunoaşterii milostivirii lui Dumnezeu, iar în ultimii şapte ani ai existenţei pământeşti a avut diferite experienţe mistice în urma cărora a luat naştere cultul milostivirii lui Dumnezeu, cult cunoscut şi practicat cu simplitate şi umilinţă în Biserica Universală. Specific acestui cult este imaginea lui Isus Cristos milostivul din inima căruia ies cele două raze, roşie şi albă, simbol al iertării, al purificării, dar şi al hranei spirituale de care omul are neîncetat nevoie.
Sfânta Faustina propune creştinului acestor timpuri o rugăciune care vrea să fie un remediu, în mod special pentru cel care se simte departe, care se află în păcat, un remediu care să deschidă larg porţile milostivirii lui Dumnezeu. La ora 15.00 a fiecărei zile, ora morţii Mântuitorului, ea sugerează recitarea Coroniţei milostivirii divine, o rugăciune simplă, dar foarte eficientă.
