În cele ce urmează vom prezenta câteva corelaţii între alimentaţie şi instalarea bolii maligne la anumite ţesuturi, corelaţii care permit stabilirea prescripţiilor dietoterapice corespunzătoare.

Cancerul oral şi faringian

Consumul de alcool şi mestecatul de tutun se corelează cel mai mult cu apariţia cancerului la nivelul cavităţii bucale. Este posibil să intervină şi deficienţele alimentare de vitamina A, B2 şi C. În aceste condiţii, profilactic, se recomandă corecţia carenţelor alimentare în vitamina A, B2 şi C, întreruperea mestecatului de tutun şi reducerea aportului de alcool.

Cancerul faringian s-ar corela cu carenţa de fier, motiv pentru care corecţia dietoterapică ar diminua riscul degenerării maligne.

Cancerul esofagian

Reducerea consumului de alcool reprezintă cea mai importantă măsură dietoterapică pentru prevenirea apariţiei cancerului esofagian. Se va avea în vedere că un aport mediu de bere pe zi furnizează organismului mai mult de 60% din cantitatea de nitrozamine zilnic. Riscul degenerării maligne este cu atât mai mare cu cât concentraţia de alcool este mai crescută (alcoolul potenţează acţiunea locală a substanţelor cancerigene). De asemenea, se recomandă creşterea consumului de legume, fructe şi lactate la cei ce prezintă aport redus. Nutriţia trebuie să corecteze eventualele deficienţe în vitaminele A, C, B2 şi PP, magneziu, zinc, calciu şi molibden. Se va evita consumul de alimente afumate, prăjite sau sărate.

Nu se recomandă consumul de alimente sau băuturi foarte fierbinţi. Măsurile dietoterapice amintite sunt cu atât mai necesare la cei cu risc crescut pentru degenerare malignă (sindrom Barrett, esofagite cronice etc.).

Cancerul gastric

Din punct de vedere alimentar, cancerul gastric se corelează cel mai mult cu consumul crescut de alimente conservate prin sărare şi afumare (conţin precursori care se pot transforma în nitrozamine) şi aportul scăzut de legume, fructe proaspete. Ţinând cont de cele menţionate, profilaxia nutriţională a cancerului gastric implică în primul rând consumul limitat sau absent de produse afumate şi sărate, concomitent cu creşterea aportului de legume şi fructe proaspete. De asemenea, se va evita utilizarea repetată a grăsimilor şi uleiurilor pentru prăjire, nu se vor consuma alimente cu semne de deteriorare şi mucegăire, alimentele conservate se vor ţine la frigider, consumul de glucide cerealiere va fi moderat, se va limita aportul de alimente prăjite, se va evita excesul de alcool şi condimente.

Cancerul colo-rectal

Consumul crescut de grăsimi (în special animale) şi carne, concomitent cu reducerea aportului de legume şi fructe, reprezintă cel mai important factor alimentar favorizant al degenerării maligne a colonului. Se estimează că riscul cancerigen este de opt ori mai mare în condiţiile alimentaţiei menţionate faţă de situaţia în care se consumă multe vegetale, iar aportul de carne şi grăsimi este limitat. Dacă dieta este săracă în fibre vegetale, influenţa locală a substanţelor malignizante se amplifică.

Din aceste considerente, pentru prevenirea apariţiei cancerului colonic, mai ales la persoanele predispuse (ex. polipoză colonică) este necesară creşterea aportului de legume şi fructe proaspete. Legumele din familia cruciferelor - varză, varză de Bruxelles, conopidă, broccoli - conţin, de asemenea, izotiocianaţi şi indoli al căror aport insuficient creşte riscul apariţiei cancerului colonic). De asemenea, este necesară creşterea aportului de produse alimentare bogate în calciu (acest mineral reduce efectele proliferative ale acizilor asupra mucoasei colonice), cât şi consumul moderat de carne şi grăsimi. Restrângerea aportului de alcool este benefică pentru prevenirea cancerului rectal.

Dr. Lucia Amza, medic de familie