- Diana Cristina Gal (e-mail). "Sunt absolventă a Colegiului Naţional Catolic "Sfântul Iosif" din Bacău, profil teologie, şi aparţin de Parohia "Fericitul Ieremia" din Bacău. Vă mulţumesc din suflet pentru bucuria pe care mi-aţi făcut-o de a fi colaboratoare a revistei «Lumina creştinului»".

Vă mulţumim şi noi şi vă aşteptăm cu alte articole. Între timp, am primit un mesaj despre "Ce putem face pentru sufletele morţilor?" din care redăm o parte: "Luna noiembrie este o lună specială prin faptul că îi cinstim pe cei care au plecat din această lume înaintea noastră. Evlavia către sufletele din purgatoriu nu este chiar aşa răspândită la toţi creştinii, căci în unele locuri abia dacă se practică în mod solemn şi public. Noi putem ajuta sufletele răposaţilor prin rugăciune, post, pomană, jertfe, recitarea sfântului Rozariu, a Căii sfintei cruci pentru a le dobândi fericirea pe care şi-o doresc, dar de care nu se bucură încă. (...) Însuşi Isus ne îngăduie să-i ajutăm în diferite feluri: cu pomeni, cu fapte bune, cu o viaţă cum Dumnezeu o vrea, cu sfânta Euharistie şi mai presus de toate cu oferirea sfintei Liturghii unde mielul nepătat se jertfeşte pentru ele şi pentru noi. Creştinul pe acest pământ este un simplu călător, iar scopul său este mântuirea sufletului şi întâlnirea cu Dumnezeu în cer. Aceste frumoase versuri ale cântecului "Cerul e dorul meu" ar trebui să ne conştientizeze şi mai mult că suntem trecători prin această lume şi că într-o zi vom ajunge şi noi să-l contemplăm pe Dumnezeu faţă în faţă, dar pentru asta trebuie să ascultăm de cuvântul lui Dumnezeu care ne spune: "Fiţi desăvârşiţi precum Tatăl vostru desăvârşit este". Ce frumos este exemplul tinerei Eugenia Smet care a dorit înfiinţarea unei comunităţi religioase care să aibă acest scop de a se ruga pentru sufletele răposate. Această comunitate s-a născut în anul 1856 numindu-se "Doamnele de Ajutor. (...)".

- Gh. Vasilescu (e-mail). "Sfântul apostol Petru este numit şi verhovnicul, întâiul dintre apostoli. El avea cea mai mare râvnă pentru Dumnezeu şi era şi cel mai în vârstă dintre apostoli. Autoritatea lui este evidentă. Dar şi slăbiciunile lui sunt pe potrivă. Nu rezultă nicăieri cum că Petru ar fi avut un har aparte de ceilalţi apostoli. Chiar Sinodul de la Ierusalim este condus de Iacov şi nu de Petru. Aceasta nu demonstrează însă cu nimic pretenţia episcopilor Romei din al doilea mileniu, de conducători absoluţi ai Bisericii. Dar dacă papa va blestema ereziile papistaşe (infaibilitatea papală, Filioque, gratia creata, Imaculata concepţie şi toate celelalte erezii) prin taina Mirungerii şi hirotonie ortodoxă îl vom considera primul inter pares şi toţi îl vom respecta ca primat al Bisericii".

Sunteţi foarte generos, ne puneţi puţine condiţii pentru a deveni ca dv.! De asemenea, nu putem să nu sesizăm limbajul dv. "plin de respect" la adresa noastră! Însă tot nu ne-aţi spus ce aţi făcut cu textele în care sfinţii părinţi vorbesc clar de întâietatea lui Petru. Dv. veniţi cu alte texte, dar ce faceţi cu acele texte în care părinţii vorbesc foarte clar? Apoi textul din Sfânta Scriptură este limpede: "Tu eşti Petru, şi pe această piatră voi zidi Biserica mea, şi porţile locuinţei morţilor nu o vor birui. Îţi voi da cheile împărăţiei cerurilor, şi orice vei lega pe pământ, va fi legat în ceruri, şi orice vei dezlega pe pământ, va fi dezlegat în ceruri" (Matei 16,18-19). Aici se vorbeşte despre simbolul cheilor. Mai există un pasaj în Vechiul Testament unde apare acelaşi simbol. În Isaia 22,15-25 Dumnezeu revocă dregătoria lui Sebna şi i-o dă lui Eliachim. Sebna fusese în precedenţă majordomul regelui lui Iuda. Această dregătorie trece acum în mâinile lui Eliachim. Iată versetele 20-22: "În ziua aceea, zice Domnul, voi chema pe robul meu Eliachim, fiul lui Hilchia, îl voi îmbrăca în tunica ta, îl voi încinge cu brâul tău, şi voi da puterea ta în mâinile lui. El va fi un tată pentru locuitorii Ierusalimului şi pentru casa lui Iuda. Voi pune pe umărul lui cheia casei lui David: când va deschide el, nimeni nu va închide, şi când va închide el, nimeni nu va deschide". Acest pasaj în care se pomeneşte despre autoritatea cheilor este destul de clar în ce priveşte misiunea lui Petru. Foarte precis, cheile care sunt în stăpânirea majordomului îi permit acestuia să închidă şi să deschidă porţile palatului regal.