Tratamente externeÎn perioadele de criză se folosesc cataplasme puse pe zona epigastrică cu terci de tătăneasă şi coada calului sau cu frunze de varză. Înainte de aplicarea cataplasmei se unge zona cu ulei sau unguent de gălbenele.

Apiterapia

Pentru ulceraţii ale stomacului se recomandă:
- cură cu polen (câte două linguriţe de două ori pe zi, înainte de mese);
- propolis (2 grame pe zi) sau tinctură de propolis 20% din care se iau câte 20 de picături, de două ori pe zi, în şase linguri de apă, ceai sau lapte cald, dimineaţa pe stomacul gol şi seara.

Regimul alimentar

Pentru eradicarea bacteriei Helicobacter pylori şi vindecarea ulcerelor peptice, alimentaţia corectă are rolul cel mai important, indiferent de intensitatea crizelor dureroase. Se urmăreşte cruţarea mucoasei stomacului şi duodenului, cu rol de pansament gastric.

Durata regimului alimentar este îndelungată, de luni de zile, şi necesită multă răbdare şi perseverenţă pentru a se asigura o vindecare completă, evitând reapariţia durerilor după 6-7 luni. Se recomandă ca bolnavul să ia 4-6 mese mici, egale cantitativ, ultima masă fiind înainte de ora 20.00. În timpul mesei se impune o ambianţă plăcută, în linişte, fără grabă, evitând discuţiile tensionate.

Se va mânca încet, mestecând bine, fără a bea lichide în timpul mesei. După fiecare masă, bolnavul va sta culcat, punând pe abdomen o compresă caldă sau cataplasmă cu făină de porumb.

În faza dureroasă se permite doar un regim hidric de 2-3 zile cu 200 ml lapte dulce care neutralizează acidul clorhidric şi opreşte secreţia gastrică. Laptele se amestecă, în părţi egale, cu un ceai medicinal (tei, măceşe, muşeţel) consumând 6-7 pahare pe zi, la intervale de 3 ore. Eventual se adaugă câteva picături de suc de lămâie. Pe măsură ce durerile se atenuează, se introduc în alimentaţie supe de orez strecurate, smântână, biscuiţi moi, pâine albă, prăjită şi uscată (circa 400 grame) şi albuşuri de ouă crude, bătute spumă.

După dispariţia simptomelor de boală se pot consuma supe călduţe de legume (varză, salate, mărar, tomate), piureuri pasate din legume şi cartofi, grâu germinat, orez şi griş, frişcă, soteuri, budinci, sufleuri la care se adaugă unt proaspăt, margarină sau ulei crud. Treptat, se trece la brânză proaspătă de vaci, caş nesărat, urdă, telemea desărată, paste făinoase bine fierte, mămăligă prăjită, fulgi de ovăz, ouă fierte moi, omletă în aburi, cartofi copţi sau fierţi în coajă care se zdrobesc şi se amestecă cu lapte acru şi morcov ras.

Din această fază se poate începe consumul de carne de pasăre sau viţel, fără grăsime, care se prepară prin fierbere, înăbuşire sau sub formă de perişoare fierte la aburi. Se adaugă peşte alb, slab (ştiucă, şalău, păstrăv, biban), preparat rasol.

De asemenea se consumă legume fragede cu celuloză moale (morcov, spanac, salată verde, conopidă, dovlecei, păstăi de fasole), cartofi (fierţi, copţi sau piure). Sunt admise prăjituri cu mere dulci, brânzoaice, creme de vanilie şi orez cu lapte.

Regimul de viaţă

Se impune o perioadă de linişte pentru cruţarea sistemului nervos, respectiv a scoarţei cerebrale, cu evitarea stresului şi a eforturilor fizice şi intelectuale, chiar cu şedere în pat (15-20 de zile) în perioada evolutivă. Dacă apar boli de nervi sau insomnii provocate de afecţiunile ulceroase greu de suportat se urmăreşte refacerea echilibrului nervos prin mici plimbări de dimineaţă, sporturi uşoare în aer liber, gimnastică medicală, vizionări de filme, audiţii muzicale şi lectură de deconectare.

În timpul de odihnă de 12-14 ore se va respecta somnul zilnic de minim 8 ore, într-o cură de minim o lună, obligatorie fiind odihna de 30-60 minute, în poziţie culcată, după fiecare masă.