Inima vorbeşte inimii

S-a încheiat vizita papei Benedict al XVI-lea în Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord (16-19 septembrie). A fost cea de-a 17-a călătorie apostolică internaţională a episcopului Romei.

Vizita de patru zile, prima cu caracter de stat din istoria Sfântului Scaun, cu etape în oraşele Edinburgh, Glasgow, Londra şi Birmingham, a culminat duminică, 16 septembrie, cu beatificarea card. John Henry Newman. "Inima vorbeşte inimii" a fost motoul călătoriei apostolice a lui Benedict al XVI-lea pe pământ britanic, un text reluat de pe stema cardinalului Newman.

Deşi au fost voci care s-au opus vizitei (catolicii fiind minoritari în Regatul Unit), aceasta s-a bucurat de multă atenţie, suveranul pontif fiind primit cu multă căldură.

Joi, 16 septembrie, în oraşul Edinburgh, regina Elisabeta l-a avut pe papa ca oaspete. A fost un moment istoric de mare relevanţă într-un proces de apropiere care a început în anul 1903. De atunci au fost patru vizite ale unui suveran britanic în Vatican.

În primul său discurs, Benedict al XVI-lea a îndemnat Regatul Unit "să nu lase ca fundamentul creştin, care stă la baza libertăţii sale, să fie întunecat". A îndemnat poporul britanic să considere credinţa ca "o forţă puternică" pentru binele regatului, spre beneficiul celor care sunt creştini sau care nu sunt creştini. Gândul papei s-a îndreptat spre unele figuri luminoase precum David Livingstone, Florance Nightingale şi John Henry Newman, care, însufleţiţi de credinţă, s-au angajat în trecut pentru binele comun. Papa i-a dăruit reginei o copie a Evangheliarului de la Lorsch, a cărui primă parte se păstrează la Alba-Iulia.

După-amiază, papa a prezidat o sfântă Liturghie în Glasgow, pe pământ scoţian, la care au participat peste 70.000 de persoane. Era ziua sărbătorii Sfântului Ninian, patronul şi evanghelizatorul Scoţiei. Înainte de sosirea papei, în parcul Bellahouston a fost un miniconcert al cântăreţei catolice Susan Boyle, star al programelor de televiziune. "Este o mare onoare, ceva ce am visat mereu", a spus cântăreaţa plină de entuziasm că poate cânta cu ocazia vizitei papei. Sfântul Părinte i-a încurajat pe credincioşi în practicarea credinţei şi în misiunea de propovăduire a evangheliei.

În afară de întâlnirile cu regina şi cu alţi lideri politici, Sfântul Părinte a avut posibilitatea să se adreseze ambelor camere ale Parlamentului în cadrul istoric de la Westminster Hall (vineri după-amiază, 17 septembrie).

Vizita a avut şi un pronunţat caracter ecumenic. Aceasta reiese din întâlnirea de vineri, 17 septembrie, dintre Benedict al XVI-lea şi arhiepiscopul de Canterbury, Rowan Williams, la Lambeth Palace, şi apoi din rugăciunea în comun în abaţia Westminster la mormântul sfântului Eduard Mărturisitorul, "un sfânt cinstit în amândouă tradiţiile". De asemenea, şi evenimentul beatificării cardinalului Newman a avut o importanţă ecumenică. Exemplul său, a subliniat înainte de vizită Mons. Kurt Koch, preşedintele Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unităţii Creştinilor, arată că anglicanii şi catolicii trebuie să recunoască "necesitatea de a se susţine reciproc şi să colaboreze în misiunea vestirii evangheliei unei societăţi moderne destul de complexe".

Papa a vorbit din inimă inimilor britanicilor, iar cuvintele sale "au provocat întreaga ţară la reflecţie", cum a spus premierul Cameron în discursul de rămas bun, transmiţând un mesaj "nu doar pentru catolici, ci pentru fiecare dintre noi, pentru credincioşii de alte religii şi pentru persoane care nu cred".

Vizita s-a adresat mai ales catolicilor din Regatul Unit, iar în discursul final Benedict al XVI-lea a amintit întâlnirile cu episcopii, cu clerul, cu persoanele consacrate, cu laicii ca şi cu educatorii, elevii şi persoanele vârstnice. Tuturor le-a cerut să proclame evanghelia "din nou într-un context puternic secularizat" şi să mărturisească în viaţa de fiecare zi credinţa.

Între evenimentele cele mai semnificative ale călătoriei apostolice rămâne beatificarea cardinalului John Henry Newman (Londra 1801 - Birmingham 1890) duminică, 19 septembrie, la Birmingham în faţa a peste 60.000 de credincioşi, între care şi un grup de români. Sărbătoarea fericitului John Henry Newman va fi celebrată anual la 9 octombrie.

John Henry Newman s-a născut la 21 februarie 1801 într-o familie anglicană. "Am fost educat în copilărie să am o mare plăcere în citirea Bibliei, dar nu am avut convingeri religioase solide până la 15 ani", scria el. Studiază la Oxford. Devine preot anglican în anul 1825. Citirea cu asiduitate a sfinţilor părinţi îl apropie de Biserica Catolică la 9 octombrie 1845: "Părinţii m-au făcut catolic", va spune el. Avea 44 de ani. Hirotonit preot catolic la Roma, Newman a intrat în Ordinul Oratorienilor Sfântului Filip Neri. Papa Leon al XIII-lea, la 15 mai 1879, îi dă bereta de cardinal. A murit la 11 august 1890. Ex umbris et imaginibus in veritatem este scris în epitaful compus de el însuşi: de la umbre şi de la imagini - în sfârşit - la adevăr.

Citind Jurnalul său, se poate observa pasiunea lui pentru sfinţenie. Una dintre rugăciunile lui era aceasta: "Domnul meu, unicul meu Dumnezeu, Deus meus et omnia, nu permite ca eu să alerg după ceea ce este zadarnic. Totul este umbră şi deşertăciune aici pe pământ. Păstrează inima mea foarte fragilă şi sufletul meu slab sub ocrotirea divină. Atrage-mă la tine dimineaţa, la amiază şi seara".