Ce a reprezentat Întâlnirea Naţională a Preoţilor de la Iaşi?
- Un moment de comuniune, de apropiere, de cunoaştere între toţi participanţii de la est la vest, de la nord la sud... Am aprofundat semnificaţia Preoţiei din foarte multe puncte de vedere. Sper din toată inima ca aceste întâlniri să continue aşa cum ne-am propus. (Pr. Andrei Dăscălaşu - Creţoaia, Republica Moldova)
- O mare bucurie sufletească. Am rămas cu ideea că preoţia nu înseamnă a găsi totul pentru tine; este nevoie de comuniune, de comunicare, de cel de lângă tine. Întâlnirea de la Iaşi a fost benefică pentru sufletul meu. (Pr. Silvestru Pogar - Eparhia de Oradea, Galoş)
- A fost un prilej de a ne reînvigora din punct de vedere spiritual, de a ne încuraja unii pe alţii, de a vedea că problemele pe care le întâmpin le-au întâmpinat şi alţii... Mi-aş dori ca astfel de întâlniri să fie mai dese, să ne cunoaştem mai bine între noi... Împreună cred că putem face lucruri extraordinare şi să slujim mai bine în misiunea noastră. (Pr. Alin Cândea - Eparhia de Cluj-Gherla, Beclean)
- Pentru mine a însemnat să-i cunosc pe acei colegi cu care lucrez şi vâslesc împreună. De multe ori, deşi nu trăim într-o ţară extraordinar de mare cu foarte mulţi preoţi, există probleme cu care trebuie să ne confruntăm şi dacă nu luptăm împreună, atunci nu prea avem şanse... Lupii când vor să omoare o oaie o scot afară şi o distrug. Dacă lupii ştiu să fie împreună, atunci şi noi, oile, ar trebui să fim împreună şi să trăim în "turma preoţilor şi în turma lui Cristos", pentru că atunci vom fi mai puţin vulnerabili. (Pr. Ioan Roman - Calvaria, Satu Mare)
- Mulţumesc lui Dumnezeu că am participat la o aşa frăţietate preoţească prin care deschiderea preoţilor s-a văzut în câteva zile şi fraternitatea s-a legat imediat. Să dea Domnul să avem mereu astfel de întâlniri. (Pr. Páll Antal - Sighişoara)
- Am simţit că împreună, dacă suntem în iubire reciprocă, dacă ne acceptăm reciproc, putem să dăm mărturie, aşa cum spune şi Isus Cristos în rugăciunea sa preoţească: "Te rog, Tată, ca toţi să fie una, ca lumea să creadă". Eu cred că a fost o experienţă prin care şi credinţa şi vocaţia noastră preoţească s-au întărit... (Pr. Nagy-György Attila - Braşov)
- Din cauza greutăţilor vieţii şi din cauza amalgamului în care trăim, societatea umană te face să crezi că rămâi singur, când de fapt nu este adevărat, este o farsă pe care diavolul o aruncă în sufletele noastre. Nu suntem singuri, părăsiţi, suntem un tot în Cristos, un tot în Dumnezeu. (Pr. Lucian Dudaş - Târgu Mureş, Ungheni)
- Cu cât ne-am dat mâna unul altuia, cu atât parcă am devenit mai puternici. Plec cu o impresie foarte plăcută şi cu acea întărire în fraternitate. Nu suntem de unii singuri, Cristos este cu noi. (Pr. Gheorghe Cojocaru - Nicolae Bălcescu)
- M-am bucurat mult că episcopul Domenico şi părintele Alois Bulai ne-au pus în faţa misterului vieţii noastre de preot... Au fost lucruri minunate care ne întăresc în credinţă şi ne ajută să trăim mai în profunzime preoţia noastră după exemplul parohului de Ars. (Pr. Anton Crişan - Eparhia de Cluj-Gherla)
- Toate meditaţiile, luările de cuvânt, impresiile, ne-au adus în starea aceea de a vedea că de fapt suntem împreună în aceeaşi slujire a unicului Dumnezeu şi că nu căutăm altceva decât să exploatăm marea lui milostivire, pentru ca în felul acesta, iertate fiindu-ne păcatele noastre şi ale celor pe care-i slujim, împărăţia lui Dumnezeu să se zidească în noi încă din lumea aceasta. (Pr. Ioan Fărcaş - Blaj)
- În prezenţa aproximativ a 85 de preoţi am putut să împărtăşim experienţe frumoase, am avut ocazia să aflăm lucruri deosebite din activitatea pastorală din Ardeal, care este destul de diferită de cea a noastră. Am creat prietenii, relaţii cu ei şi, cu siguranţă, este un început care va continua. (Pr. Petru Sescu - Iaşi)
