Parohia "Sfânta Ana" din Budapesta (Ungaria) a găzduit, la 30 ianuarie, un forum, convocat de pr. Felix Măriuţ, despre imaginea "ceangăilor" din Moldova, aşa cum apare prezentată pe siturile de internet şi în unele cărţi.
Intenţia forumului a fost clarificarea "unor probleme legate de imaginea pe care alţii o prezintă" despre tradiţiile din unele sate din Moldova, aşa cum declară pr. Măriuţ.
"Totul a pornit de la nişte cărţi pe care le-am primit de la câţiva prieteni, cu intenţie bună, ca să-mi cunosc adevărata "origine"", în care unele sate catolice erau prezentate ca subdezvoltate.
"Mi-am pus întrebarea: De ce suntem prezentaţi aşa? Şi m-am simţit dator faţă de acei oameni care au muncit enorm de mult pentru a schimba faţa acestor sate. Am spus-o şi în timpul forumului, pentru mine este o jignire să văd astfel de imagini, chiar dacă pentru alţii este un loc minunat în care s-au păstrat tradiţiile. Ceva este să prezinţi tradiţia şi altceva este când prezinţi mai mult sărăcia şi mizeria care sunt peste tot în lume".
Pr. Felix, păstorul comunităţii de români catolici din capitala Ungariei, a organizat acest forum, invitând toate asociaţiile din România şi din Ungaria care se ocupă cu "redescoperirea originilor" acestor oameni. Din România a participat însă doar o astfel de asociaţie, care se ocupă de copiii care sunt "învăţaţi" limba maghiară.
Problemele dezbătute au fost: modul în care sunt prezentate unele sate catolice din Moldova, prezentarea fictivă a unor aşa-zise tradiţii, prezentarea obiceiurilor doar pentru obţinerea de avantaje materiale, modul şi mijloacele cu care unii profesori de limbă maghiară de altă confesiune predau maghiara în aceste sate catolice. S-a vorbit şi despre modul fals în care sunt prezentate realităţile religioase din teren, acuzaţiile adresate unor preoţi catolici români, care "i-ar persecuta pe vorbitorii de limbă maghiară".
"Privind problemele mai atent, se poate observa - spune pr. Felix - că nu atât credinţa şi limba îi interesează pe apărătorii "ceangăilor" din Moldova, ci sprijinul material pe care îl primesc. Se pare că a prezenta situaţia ceangăilor ca a unor martiri, în zilele noastre, a devenit o afacere profitabilă. Păcat că ne vindem atât de uşor unele valori şi tradiţii. Nu toţi sunt la fel, dar mulţi nu urmăresc decât binele personal şi starea lor materială bună".
