A murit, în dimineaţa zilei de 4 mai, în al 93-lea an al vieţii, cardinalul Luigi Poggi, arhivar şi bibliotecar emerit al Sfintei Biserici Romane. Născut în anul 1917 la Piacenza, în Italia, Mons. Luigi Poggi a lucrat în diplomaţia Vaticanului, iar în anul 1994 a fost creat cardinal de papa Ioan Paul al II-lea. La celebrarea funeraliilor care au avut loc vineri, 7 mai, în bazilica "Sfântul Petru" din Vatican a luat parte şi ÎPS Ioan Robu, arhiepiscop mitropolit de Bucureşti.
Cardinalul Luigi Poggi a avut un rol deosebit în reluarea raporturilor dintre Sfântul Scaun şi guvernul român în timpul comunismului, raporturi încetate odată cu denunţarea unilaterală, în iulie 1948, de către guvernul comunist a Concordatului dintre Sfântul Scaun şi ţara noastră.
La 1 august 1973 arhiepiscopul de atunci Luigi Poggi era numit, de papa Paul al VI-lea, nunţiu cu însărcinări speciale pentru ameliorarea relaţiilor Sfântului Scaun cu guvernele din Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, România şi Bulgaria. În acelaşi an, la 24 noiembrie, profitând de un congres organizat de Ministerul Învăţământului din ţara noastră, vine în România însoţit de reverendul Angelo Sodano, care la acea vreme lucra la Secretariatul pentru Relaţii cu Statele din Vatican. Cu acea ocazie încearcă să ia legătura cu Departamentul Cultelor şi cu exponenţii Bisericii Catolice locale de ambele rituri. De altfel, în chiar ziua sosirii sale la Bucureşti îl întâlneşte pe ministrul învăţământului de atunci, Paul Niculescu Mizil, şi este primit şi de autorităţile Departamentului pentru Culte. A doua zi, 25 noiembrie, se întâlneşte cu episcopii catolici Marton Aron, Iacob Antal - cu care fusese coleg de studii la Roma - şi Petru Pleşca, cu care discută despre situaţia Bisericii Catolice de ambele rituri din România. În timpul întâlnirii, i-a înmânat episcopului Marton Aron o scrisoare pe care papa Paul al VI-lea i-o trimisese episcopului greco-catolic Ioan Ploscaru. În ziua următoare, cardinalul Poggi a fost primit de şeful Departamentului pentru Culte, Dogaru. Autorităţile au acceptat să discute cu reprezentanţii Vaticanului despre situaţia Bisericii Romano-Catolice din România, dar nu şi despre Biserica Greco-Catolică, a cărei existenţă o negau.
Prima vizită oficială în România, în calitate de negociator al Sfântului Scaun, cardinalul Poggi a efectuat-o în perioada 11-25 ianuarie 1975. Era însoţit atunci de reverendul John Bukovski, cel care avea să fie, mai târziu, primul nunţiu apostolic în România, după 1989. În timpul acestei vizite, cardinalul Poggi a putut să identifice temele, dificultăţile, tabuurile şi interlocutorii, în vederea gestionării tratativelor ulterioare. De la autorităţile române cardinalul Poggi a cerut atunci: restabilirea celor cinci dieceze romano-catolice din perioada Concordatului - Bucureşti, Alba Iulia, Timişoara, Iaşi şi Satu Mare - Oradea (doar primele două aveau recunoaştere oficială); permisiunea de a se întâlni în privat cu un episcop greco-catolic (permisiune negată) şi posibilitatea de a vizita mormântul cardinalului Iuliu Hossu - lucru permis de autorităţi abia în octombrie 1976, în timpul celei de-a doua vizite în România. Cardinalul Poggi a putut efectua totuşi o vizită în ţară, în timpul căreia s-a întâlnit cu ordinarii locului de la Bucureşti, Iaşi, Alba-Iulia şi Timişoara. Tot atunci l-a întâlnit şi pe patriarhul Justinian al Bisericii Ortodoxe Române, vizită considerată de ministrul Botnăraş "un schimb de opinii".
Vizitele anuale ale cardinalului Luigi Poggi în România ca nunţiu itinerant au continuat până în anul 1984. Eforturile sale diplomatice au fost încununate de consacrarea Mons. Ioan Robu ca episcop de Bucureşti, la 8 decembrie 1984.
Vizita papei Ioan Paul al II-lea în România, din 7-9 mai 1999, a fost şi rezultatul eforturilor susţinute ale diplomaţiei vaticane, în perioada comunistă, în care un rol important l-a avut cardinalul Luigi Poggi.
