S-a născut la Adjudeni, la 18 martie 1914. A urmat studiile seminariale la Hălăuceşti şi la Academia Teologică din Luizi-Călugăra. A fost hirotonit preot la 11 mai 1941, după care s-a înscris la Facultatea de Litere şi Filozofie a Universităţii din Iaşi, secţia Istorie-Geografie, pe care a urmat-o în două perioade: 1942-1945, respectiv 1946-1952.
A activat la Hălăuceşti, Institutul "Notre Dame de Sion" din Bucureşti, Săbăoani, Institutul "Sfânta Maria" şi capela "Saint Vincent de Paul" din Bucureşti şi Adjudeni. A fost închis de regimul comunist în perioada 1952-1955, iar după eliberare, a activat la Oneşti şi Bârgăuani, pentru ca în anul 1962 să fie din nou arestat. Eliberat în anul 1964, a activat la Pildeşti, Buruieneşti şi Mărgineni.
S-a pensionat în anul 1984, pe motiv de boală, după ce suferise anterior trei intervenţii chirurgicale. Moare la 20 decembrie 1984, în casa parohială din Cioplea.
Pr. Mărtin "Matei" Ghiuzan, OFMConv. a fost arestat de Securitate în anul 1952 şi condamnat de Tribunalul Militar Bucureşti la trei ani de închisoare corecţională pentru delictul de favorizarea infractorului şi omisiunea denunţării. Printre acuzele care i-au fost aduse în anul 1952 părintelui Mărtin a fost şi faptul de a-l fi întâlnit de câteva ori pe preotul martir Dumitru "Sandu" Matei, de a fi celebrat în capela Sanatoriului "Saint Vincent de Paul" din Bucureşti, de a fi spovedit şi catehizat copiii şi călugăriţele de la Pitar Moş, de a-l fi întâlnit pe nunţiul Gerard Patrick O'Hara etc.
La 25 mai 1962, locotenent major Teodor Popa, anchetator penal de Securitate, a semnat ordonanţa de reţinere a pr. Mărtin "Matei" Ghiuzan, pentru săvârşirea infracţiunii de "uneltire contra ordinii sociale". La 14 iunie 1962, anchetatorul penal Teodor Popa i-a prezentat părintelui Mărtin ordonanţa de punere sub învinuire, care în rezumat cuprindea următoarele acuzaţii: a întreţinut legături cu elemente din Nunţiatura Apostolică de la Bucureşti; i-a însoţit la nunţiatură pe unii preoţi franciscani sau a predat aceleiaşi nunţiaturi scrisori de la diverşi preoţi; l-a prezentat pe pr. Petru Albert secretarului nunţiaturii Guido Del Mestri; a primit în anul 1950 de la nunţiul O'Hara instrucţiuni cu privire la reorganizarea activităţii unor călugăriţe după actul de desfiinţare a ordinelor mănăstireşti din anul 1949; în perioada cât s-a aflat la Bârgăuani s-a aflat în contact cu mai multe persoane din cadrul Ordinului al III-lea Franciscan (Terţiar); în anul 1957 a fost curier al corespondenţei dintre pr. Mihai Dămoc, comisar general al OFMConv., şi ep. Ioan Duma, paroh la Mihail Kogălniceanu (Constanţa), a participat la acţiuni subversive alături de pr. Mihai Dămoc şi de ep. Ioan Duma; a fost curier al corespondenţei dintre ep. Ioan Duma şi călugăriţa Elena Protopopescu ("sr. Ileane"), corespondenţă ce urma să fie retrimisă la Vatican; a purtat corespondenţă "convenţională" cu diverşi preoţi români franciscani, aflaţi la Vatican; a predicat la sfintele Liturghii după celebrele volume de omilii ale lui Colombo; a deţinut la domiciliu publicaţii "interzise" de genul Maica Domnului de la Fatima şi Manualul terţiarilor.
Prin Sentinţa nr. 6/22 ianuarie 1963, Tribunalul Militar Bucureşti l-a condamnat pe pr. Mărtin "Matei" Ghiuzan la 12 ani închisoare corecţională pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere de publicaţii interzise, în vederea răspândirii în public, 10 ani închisoare corecţională pentru infracţiunea de trădare de patrie şi confiscarea totală a averii.
Ulterior, i-a fost schimbată încadrarea juridică, reducându-i-se pedeapsa la şase ani închisoare corecţională. A fost încarcerat la Penitenciarul din Bacău, fiind ulterior transferat în lagărele de muncă Giurgeni, Ostrov şi Salcia, unde a lucrat în agricultură, fiind graţiat prin Decretul 411/1964.
