În sărbătoarea Neprihănitei Zămisliri (8 decembrie 2009), două tinere, Teodora Lungu din Parohia Iugani şi Cristina Gheţ din Parohia Iaşi "Sfântul Anton de Padova", au primit, fiecare în parohia proprie, în cadrul unei sfinte Liturghii, mandatul misionar simbolizat prin Sfânta Scriptură şi prin crucea misionară. Ele vor merge în Africa, în misiunea Djebonoua din Coasta de Fildeş, unde vor lucra alături de preoţii misionari români Gabriel Cimpoieşu şi Marius Catrinţaşu. Înainte de plecarea lor în Africa, au binevoit să răspundă la câteva întrebări.

- Când şi cum a apărut dorinţa de a merge în misiuni?

Teodora: Nu este vorba de o dorinţă misionară. Mai degrabă pot spune că este o vocaţie misionară. Totul a început acum un an de zile în catedrala din Iaşi, în Duminica Misiunilor, când nunţiul apostolic a lansat invitaţia ca laicii să ofere disponibilitatea şi un timp din viaţa lor celor care încă nu au avut şansa să-l cunoască pe Cristos. După ce am acceptat această invitaţie pe care am simţit-o ca fiindu-mi adresată în mod direct, toată atenţia şi energia mea au fost focalizate pe pregătirea pentru Coasta de Fildeş.

Cristina: Întotdeauna a fost în mine o luptă între a alege ceea ce îmi dă cursul normal al vieţii şi a face ceea ce inima îmi cere, însă nu ştiam exact ce doresc până nu mi s-a oferit în faţă răspunsul. Îmi amintesc că era o zi frumoasă, şi mă aflam prin mulţimea aglomerată venită să participe la bucuria unor persoane ce primeau mandatul misionar. În cadrul sfintei Liturghii, s-a ivit un gând: "Aceasta îmi doresc şi eu?". La început nu am avut curajul să-mi exprim dorinţa, doar câteodată spuneam despre visul meu şi altora.

- Ce presupune pregătirea pentru acest moment şi ce etape trebuie parcurse pentru a putea primi mandatul de misionar?

Cristina: Perseverenţa, statornicia, răbdarea, credinţa încununate de rugăciuni sunt ingredientele indispensabile pentru a duce la capăt ceea ce ţi-ai dorit. Timp de un an de la scânteia aprinderii posibilităţii de a pleca în misiune până la primirea efectivă a mandatului misionar am avut parte de o linie dreaptă. Mai concret, în pregătirea primirii mandatului, după exprimarea dorinţei, am urmat cursurile de misiologie, aşa cum se fac în fiecare an în cadrul Centrului Misionar Diecezan Iaşi. În acest an cursurile s-au desfăşurat la Cordun, lângă Roman, sub îndrumarea părintelui verbit Cornel Berea. O dată pe lună, timp de cinci luni, am participat la aceste cursuri privind statutul de misionar. La finalizarea cursurilor am primit vestea că voi putea merge în misiune. De atunci, s-a declanşat în mine o bucurie, exprimată prin şiruri nesfârşite de rugăciuni de mulţumire adresate cerului.

- Vă rog să transmiteţi un mesaj tinerilor care, poate, ar dori să vă urmeze exemplul.

Teodora: Încurajez pe toţi tinerii care simt că pot dărui un timp din viaţa lor şi au inima deschisă de a primi diversitatea noii lumi ca pe o altă faţetă a intervenţiei divine. Da-ul iniţial să fie fără rezerve şi rezonanţa acestui "da" să fie simţită ca bătaia inimii.