Ne aflăm la începutul unui nou sezon rece. Miezul zilelor este blând; în schimb dimineţile şi serile ne reamintesc faptul că trebuie să veghem la prevenirea îmbolnăvirilor respiratorii pentru noi, pentru copii, pentru familie.

În ultimele luni de când s-a înregistrat o nouă entitate - virusul AH1N1 -, agentul patogen al gripei porcine, prin mass- media am avut ocazia de a ne însuşi reguli de prevenire ale acestei infecţii respiratorii care trebuie aplicate şi pentru categoriile de boli respiratorii de sezon rece.

Orice persoană care prezintă febră de peste 38 OC şi simptome de infecţie respiratorie acută, care a fost în contact cu un caz confirmat cu virus gripal AH1N1, sau a călătorit în zone cu îmbolnăviri frecvente de această gripă trebuie să se adreseze de urgenţă unei secţii de boli infecţioase.

Infecţiile respiratorii se grupează conform cerinţelor Ministerului Sănătăţii în:
- IACRS (infecţii acute ale căilor respiratorii superioare) care cuprind guturaiul comun, sinuzita acută, faringita acută, amigdalita acută, laringita şi traheita acută, epiglotita acută.

IACRS se recunosc prin debut brusc cu sau fără febră şi cel puţin unul dintre următoarele simptome: tuse, durere în gât, dificultăţi respiratorii.

- pneumoniile şi bronhopneumoniile;
- gripa.

Toate cabinetele medicale, policlinicile, spitalele au obligaţia să înregistreze şi să raporteze bolile înregistrate din enumerarea de mai sus, pe categorii de vârstă la DSPJ, iar de aici la MS, astfel încât există o imagine a evoluţiei acestor îmbolnăviri şi se estimează tendinţa lor în perioada următoare.

Care sunt factorii de risc ai infecţiilor respiratorii?
- schimbările bruşte de temperatură;
- suprasolicitarea organismului atât fizic cât şi intelectual;
- bolile cronice cardiace şi pulmonare;
- diabetul zaharat;
- vârstele extreme (copiii şi persoanele de peste 65 de ani).

La îndemâna noastră stau mijloace nespecifice de prevenire pe care trebuie să le ştim şi să le aplicăm atât pentru noi cât şi pentru anturajul familial, cel de colectiv şcolar şi cel de loc de muncă.

Enumerăm câteva din mijloacele nespecifice:
- călirea organismului prin factori de mediu - aer, apă, soare, prin exerciţii fizice;
- alimentaţie sănătoasă, evitând excesul de sare, dulciuri şi grăsimi;
- acordarea de ore de somn suficiente (pentru un adult nu mai mult de şase ore, dar nici mai puţin de şase ore);
- microclimat corespunzător în spaţiile de lucru şi de odihnă;
- îmbrăcăminte adecvată sezonului rece;
- evitarea aglomeraţiilor cât şi a contactului cu persoane deja bolnave.

Avem tendinţa să interpretăm cu mare uşurinţă chiar şi un guturai uşor drept gripă. În condiţiile unei vieţi stresante şi a imposibilităţii de a oferi organismului repausul necesar chiar şi un guturai îl receptăm ca pe o gripă. Diagnosticul de gripă se stabileşte numai în baza contextului epidemiologic şi a determinărilor de laborator efectuate la Institutul Cantacuzino Bucureşti.

Vă recomandăm să nu vă diagnosticaţi personal şi nici să nu recurgeţi la automedicaţie. Se impune prezentarea la medicul de familie şi urmarea recomandării acestuia.

Ca măsuri specifice - acestea se adresează îmbolnăvirii prin gripă şi se referă la vaccinarea gripală, care se face la recomandarea medicilor şi vizează grupele de risc precizate de MS.

În contextul general al instabilităţilor din ţară şi livrarea, vaccinului gripal în acest an se face cu dificultate, iar campania de vaccinare va suferi o amânare faţă de anii anteriori, când aceasta începea în primele zile ale lunii octombrie.

Vaccinul gripal conferă protecţie după 14 zile de la administrare şi este valabil pentru sezonul rece în curs.