Cardiopatia ischemică sau boala coronariană ischemică este afecţiunea determinată de modificările vaselor care irigă muşchiul cardiac, numite artere coronare, de obicei printr-un proces de ateroscleroză, care determină îngustarea lor. Consecinţa este reprezentată de reducerea fluxului de sânge şi a aportului de oxigen la nivelul miocardului (muşchiului cardiac). Miocardul este un organ care nu îşi poate desfăşura activitatea decât în prezenţa unui aport adecvat de oxigen, iar în lipsa acestuia se produc modificări la nivelul celulelor, ce pot merge până la moartea acestora.
Când arterele care irigă inima sunt îngustate (stenozate), se produce o irigare insuficientă a muşchiului inimii (numită ischemie), care se exprimă, de regulă, prin durere de piept (angină pectorală).
Angina este forma cea mai frecventă de cardiopatie ischemică. Trebuie să ştiţi însă că există şi forme nedureroase, cum se întâmplă frecvent la pacienţii diabetici, la care poate să apară doar îngreunarea respiraţiei, oboseală sau palpitaţii. Aceste forme nedureroase, pe care medicii le numesc "ischemie silenţioasă", trebuie recunoscute la timp şi tratate ca şi celelalte.
Cauza cea mai frecventă a anginei pectorale este ateroscleroza arterelor coronare care determină îngustări (stenoze) ale acestora.
Ateroscleroza reprezintă îngroşarea pereţilor arterelor prin depuneri de grăsimi (colesterol), cu îngustarea calibrului acestor vase (stenoze) şi reducerea fluxului sangvin prin acestea. Dacă un cheag de sânge se formează în interiorul sau pe suprafaţa plăcii de aterom, artera se blochează şi apare infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral.
Procesul de ateroscleroză nu este doar un proces de îmbătrânire a vaselor, ci poate fi influenţat prin tratament. Principalul tratament constă în combaterea factorilor de risc.
Factorii de risc pentru ateroscleroză
Un factor de risc este acel obicei/afecţiune care va creşte şansele să vă îmbolnăviţi de ateroscleroză, manifestată cel mai adesea sub formă de cardiopatie ischemică cu forma ei cea mai gravă, infarctul miocardic.
Nivelul crescut de colesterol este unul dintre cei mai importanţi factori de risc cardiovascular. Alţi factori de risc importanţi sunt:
- factori de risc majori, nemodificabili: vârsta înaintată: 83% dintre persoanele care mor prin boală cardiacă au peste 65 de ani. Bărbaţii au risc de infarct mai mare decât femeile. Copiii ai căror părinţi sau bunici au avut boli de inimă sunt mai predispuşi la rândul lor pentru asemenea boli.
- factori de risc majori, modificabili prin schimbarea stilului de viaţă sau cu medicamente: fumatul: fumătorii au risc pentru boli de inimă de 2-3 ori mai mare decât nefumătorii. De asemenea, fumatul pasiv este şi el dăunător (a sta în încăperi cu fumători). Hipertensiunea arterială: cu cât valorile tensiunii arteriale sunt mai mari, cu atât munca inimii este mai mare şi creşte riscul de infarct, accidente vasculare cerebrale, insuficienţă renală, insuficienţă cardiacă. Diabetul zaharat: reprezintă unul dintre cei mai de temut factori de risc cardiovasculari. Chiar şi atunci când valorile glicemiei sunt menţinute în limite normale (prin dietă/medicamente), diabetul zaharat creşte riscul de apariţie a bolii coronariene şi a accidentului vascular cerebral. Efortul fizic limitat (sedentarismul): stilul de viaţă din care lipseşte mişcarea fizică dăunează inimii. Obezitatea, în special cea abdominală (evaluată prin măsurarea taliei): creşte riscul de boală de inimă şi accidente vasculare cerebrale, chiar în absenţa altor factori de risc asociaţi. Factorii psihosociali, în special stresul cronic, reprezintă, de asemenea, un factor de risc important, în special pentru infarctul miocardic. Alcoolul în cantitate mare contribuie şi el la creşterea riscului de boli cardiovasculare prin creşterea trigliceridelor, obezitate, precum şi prin afectarea muşchiului inimii.
Este foarte important să reţineţi că riscul dv. de a dezvolta o boală de inimă este cu atât mai mare cu cât aveţi mai mulţi factori de risc din cei enumeraţi mai sus.
