De mai bine de trei ani pr.Bartolomeu Blaj lucrează în misiunea din Guayaquil (Ecuador). În perioada 24 martie - 4 aprilie, pr.Claudiu Iştoc şi pr. Florin Spătariu au făcut o vizită în această misiune.
"Pregătiţi-vă pentru un program încărcat şi cu multe surprize". Acestea au fost primele cuvinte cu care ne-a întâmpinat pr. Bartolomeu în momentul în care am ajuns în misiunea din Guayaquil. Era o perioadă în care acea zonă din Ecuador trecea prin momente dificile din cauza ploilor abundente care au provocat inundaţii mari şi au lăsat în urmă sinistraţi foarte mulţi, case şi plantaţii de orez distruse (orezăriile fiind aproape singurele surse de existenţă pentru mulţi oameni). Peisajul era dezolant în multe locuri, iar oamenii neputincioşi în faţa acestor calamităţi.
Un altar improvizat în câte o casă sau la marginea străzii era un semn că acolo se va celebra sfânta Liturghie şi oamenii se adunau bucuroşi că a venit părintele. Indiferent la ce oră ajungea preotul, oamenii întrerupeau orice activitate şi participau la celebrarea liturgică. Era fascinant să vezi cum locuitorii unui sat veneau îmbrăcaţi în hainele cele mai curate şi cu zâmbetul pe chip la întâlnirea cu Cristos şi cu preotul lor. Ieşeau din nişte case, care pentru un occidental nu ar fi de conceput să fie locuibile, însă purtau în suflet şi pe chip o avere care avea o altă sursă. M-a impresionat în special o comunitate la care nu se putea ajunge decât cu barca pe un râu; sătenii ne aşteptau pe mal şi fiecare ne-a urat bun venit. Părintele Bartolomeu a reuşit în câteva clipe să le deschidă inimile şi să le aducă un zâmbet în plus. Participarea la sfânta Liturghie avea ceva din bucuria pe care un copil o are atunci când i se spune că este iubit şi i se zâmbeşte. Mi-a rămas în memorie rugămintea sătenilor de la sfârşitul sfintei Liturghii adresată preotului: "Părinte Bartolomeu, ajutaţi-ne să construim şi noi o bisericuţă ca să avem unde să celebrăm sfânta Liturghie!".
Şi ca să rămânem în sfera mărturiei, într-o seară, tinerii din Parohia Palestina, unde este paroh pr. Bartolomeu, au pregătit un program artistic în cinstea oaspeţilor din România. La un moment dat, o doamnă foarte respectată în comunitate, Norma, a luat cuvântul şi a spus: "Transmite-ţi salutări credincioşilor dv., din locurile de unde veniţi, şi mulţumiţi-le lor şi episcopului vostru pentru marele dar pe care îl avem, părintele Bartolomeu, pe care ni l-au lăsat să lucreze aici la noi!". Cei de faţă au izbucnit în aplauze, iar d-nei Norma i-au dat lacrimile...
În cele opt zile, cât a durat vizita noastră, am reuşit să ajungem doar în 15 comunităţi, din 53 de sate câte îi sunt încredinţate părintelui Bartolomeu. Au fost zile în care se celebrau două, trei, patru sau chiar cinci sfinte Liturghii. Era un program normal de activitate al părintelui misionar şi nu era nimic programat special. Deşi sărbătoarea Paştelui trecuse de o săptămână, credincioşii nu au avut posibilitatea de a participa la o Liturghie de Înviere, deoarece era aproape imposibil ca preotul să treacă prin toate comunităţile. Astfel, pentru părintele Bartolomeu şi pentru mulţi alţi preoţi de acolo, celebrarea sfintei Liturghii din ziua Paştelui se prelungeşte cu încă patru săptămâni. Erau credincioşi care veneau de departe şi îi cereau insistent părintelui să treacă şi pe la ei să celebreze o Liturghie, întrucât nu mai trecuse nici un preot de foarte multe luni.
Arhiepiscopul de Guayaquil a insistat să susţinem în continuare misiunea începută de părintele Bartolomeu şi chiar să mai trimitem încă un preot deoarece "sunt foarte puţini preoţi pentru numărul mare de credincioşi ai diecezei".
