Deşi România a devenit membră a Uniunii Europene, aditivii cancerigeni care se regăsesc în mâncare şi băutură continuă să reprezinte o gravă problemă.
Începând cu pâinea şi continuând cu preparatele concentrate, mezelurile, produsele din carne, băuturile alcoolice şi mai ales cele răcoritoare, conservele de tot felul, plantele, fructele, cerealele şi legumele modificate genetic şi încheind cu guma de mestecat, se regăsesc substanţe ce atentează la sănătatea şi chiar la viaţa consumatorilor.
E-urile nocive sănătăţii se împart în cinci categorii şi anume: cele mai periculoase adaosuri cancerigene; adaosuri foarte cancerigene; adaosuri periculoase; adaosuri potenţial toxice; adaosuri suspecte. În prima categorie se înscriu E 330 acid citric/sare de lămâie, prezentă în majoritatea băuturilor răcoritoare, dulciuri, amestecuri de condimente pentru semipreparate cum sunt conservele, pastele de tomate, compoturile, muştarul sau brânzeturile, E 621 glutamat monosodic folosit în sosuri şi supe concentrate şi conservantul E 211 benzoat de sodiu, toate interzise în SUA şi Europa occidentală, dar nu şi la noi.
E-uri considerate periculoase se găsesc chiar şi în pâine şi produsele de panificaţie.
În categoria adaosurilor foarte cancerigene se situează următorii aditivi alimentari folosiţi în prepararea alimentelor şi băuturilor: E 123 amaranth, E 131 colorant bleu patent, E 142 colorant verde S, E 213 benzoat de calciu, E 214 hidrobenzoat de etil, E215 hidrobenzoat de etil sodic, E 216 hidrobenzoat de propil, E 217 sarea de sodiu a hidrobenzoatului de propil, E239 hexametilen tetramina. De asemenea, aditivi periculoşi pentru sănătate sunt consideraţi coloranţii E 110 galben, E 124 roşu ponceau, E 102 tetrazina, E 120 acid carmic, E 122 azorubina, E 210 acid benzoic, E 212 benzoat de potasiu, E 228 bisulfit de potasiu, E 240 formaldehida, E 249 nitrit de potasiu, E 250 nitrit de sodiu şi E 252 nitrat de potasiu. Alte adaosuri potenţial toxice provoacă boli intestinale (E 220 dioxid de sulf, E 221 sulfit de sodiu, E 224 metabisulfit de potasiu, E 226 sulfit de calciu), tulburări de digestie (E 338 acid fosforic, E 340 ortofosfati de potasiu, E 461 metilceluloza, E 463 hidroxipropil celuloza, E 466 carboximetil, E 470 săruri ale acizilor graşi), afecţiuni dermatologice (E 230 difenil, E 232 ortofenil fenolat de sodiu, E 233 tiabendazol), tulburări metabolice ale colesterolului (E 321 butilhidroxitoluen BTH, E 320 butilhidroxianisol - antioxidant din margarină) şi chiar afecţiuni neurologice (E 311 octil galat, E 312 dodecil galat).
Margarina este printre cele mai nocive. Nu conţine substanţe naturale, fiind produsă în exclusivitate din elemente de origine sintetică.
Aceeaşi situaţie se întâlneşte şi la producerea gumei de mestecat, în special cea destinată copiilor, unde se folosesc câţiva aditivi alimentari consideraţi cancerigeni sau potenţial toxici.
Nu toţi aditivii alimentari sunt consideraţi periculoşi pentru sănătate. De exemplu, E 306 vitamina E, este un puternic antioxidant ce se găseşte în ficat, ouă, peşte şi soia. La fel de favorabil este şi E 300 acid ascorbic - vitamina C naturală. În aceeaşi categorie se mai înscriu colorantul natural E 140 - clorofila, antioxidantul natural E 322 - lecitină, gelifiantul natural E 440 - pectina, emulsifiantul extras dintr-o algă marină E 407 - caragenon natural.
Aspartamul E 951, a fost creat tot ca o alternativă la nocivul zahăr. Acesta provoacă peste 90 de simptome organismului uman, concretizate în cefalee, spasme cerebrale, coronariene şi musculare, greţuri, erupţii, depresie, astenie, iritabilitate, insomnie, tulburări de vedere şi auz, palpitaţii, senzaţia lipsei de aer, atacuri de panică, pierderea gustului, tulburări de memorie, dureri articulare etc.
